Monitorizarea lucrărilor de construcții în timp poate să prevină incidente care ar putea pune în pericol construcția în sine sau chiar vieți omenești și să eficientizeze bugetele investitorilor, deoarece nu se mai "scapă" date, nu se mai pierd prin hârtii și prin birouri și nu mai intervin erori umane grave, consideră Mariana Garștea, CEO al companiei Sixense România, care încearcă să aducă tehnologia inclusiv în relația cu autoritățile publice din construcții.

"Introducerea tehnologiei este un pas necesar în zona de construcții publice, în general, și de monitorizare și asset management în particular, din care avem cu toții numai de câștigat. Nu se mai pierd informații, nu se mai caută hârtii, nu se mai pierde timp valoros în integrarea părților multiple din proiect, nu se mai pierd bugete investite în moduri și zone care nu aduc maximum de plus valoare pe termen mediu și lung. Se anticipează riscuri și se poate interveni în gestionarea lor în mod proactiv, ceea ce salvează resurse financiare și umane și chiar vieți omenești, versus atitudinea reactivă (după o alunecare de teren, după surparea unui versant)", spune Mariana Garștea (foto).

Ea adaugă că în afară, o mare parte din infrastructura publică este deja gestionată digital de toți actorii implicați în proiectele de construcții.

Din păcate, în România, în multe zone încă ne lovim de scepticism, de comoditatea anumitor persoane, de mentalități rezistente la schimbare, de hârtii peste hârtii.

Mariana Garștea

Unul dintre cele mai importante proiecte din ultimii ani, realizate de companie, a fost pentru Metrorex, aferent primei secțiuni a magistralei cinci de metrou. Sixense a lansat proiectul în 2011, iar activitatea asigurată pentru Metrorex a constat într-un studiu InSAR 2012-2016 (monitorizare din satelit), monitorizare structurală și geotehnică manuală și real-time, data management global prin Geoscope (platformă software, centru informațional pentru fiecare proiect de monitorizare structurală și geotehnică).

Sixense

Din păcate, există mulți pseudospecialiști, care fac această muncă fie „din birou”, în grabă și incomplet, fără să se raporteze la situația reală din teren, fără să aibă expertiză despre cum și unde ar trebui făcute măsurători, cu ce fel de echipamente și ce fel de recomandări trebuie să facă ulterior.

Mariana Garștea

Întrebată de provocările curente din domeniu, ea consideră că deseori bugetele destinate monitorizării lucrărilor de construcții sunt reduse, insuficiente sau sunt lăsate oricum la coada listei, ceea ce duce la o reacție în lanț: se aleg echipamente neperformante și neconforme cu standardele în vigoare, sunt folosite greșit și irelevant pentru anumite tipuri de măsurători sau datele arată bine doar pe hârtie și tot așa, până când mulți beneficiari încep să vadă problemele reale: fisuri semnificative, tasări diferențiale, prăbușiri etc.

Aceste economii, făcute în momente-cheie din viața unei construcții pot costa de zeci de ori în plus pe perioada exploatării. De asemenea, multe proiecte de monitorizare ar fi reproduse cu copy-paste direct din legislație sau din alte proiecte, fără adaptare la situația din teren, fară o analiză temeinică a tuturor riscurilor structurale și geotehnice.

Sixense

Alunecările de teren, cele mai frecvente incidente în proiectele mari de autostrăzi

"Aceste alunecări de teren sunt cazul clasic ce arată un nivel scăzut al culturii managementului de risc. Ele pot fi prevenite în mare măsură, pot fi anticipate. Există atât de multă tehnologie care poate fi pusă la dispoziția marilor gestionari de patrimoniu pentru a evita aceste situații cu consecințe cunoscute de noi toți", spune Mariana Garștea.

Ea adaugă că atunci când se decide alternativa cea mai bună pentru zona și traseul de construcție a unui proiect rutier, riscul alunecărilor de teren ar trebui să fie știut în detaliu, conștientizat și să se acționeze în consecință.

Nu mă refer la metodele improvizate în șantier, cu un băț și o sticlă din plastic. Însă cunoaștem cu toții foarte multe alte proiecte în care se aplică principiul „merge și-așa”, adică nu se face nimic, în ideea că „dacă nu s-a întamplat nimic până acum, de ce aș face de acum înainte?”.

Mariana Garștea

Sixense

CEO-ul Sixense mai afirmă că lucrările de monitorizare se fac în destul de multe proiecte, fie că sunt determinate direct de cultura de risk management a dezvoltatorului și a reprezentanților săi, fie că e vorba strict de respectarea legislației naționale și europene sau de riscul financiar (amenzi). Ca regulă generală de bună practică, lucrările de monitorizare structurală și geotehnică, strict în etapa de execuție, reprezintă 5% din bugetul total al proiectului. În România însă, acest procent coboară, în medie, și sub 2%.

Sixense România oferă tehnologii de instrumentare și monitorizare a riscurilor structurale și geotehnice asociate șantierelor, precum și inginerie specializată pentru diagnosticarea, protecția și întreținerea activelor (asset management) și platforme informatice digitale. Compania este prezentă în România din 2009, iar printre proiectele din portofoliul sau se numără: prima secțiune - linia de metrou 5, tunelele Daneș și Sighișoara, linia de metrou 4, Pod nou Agigea, Țiriac Tower, Ana Tower, Green Court C s.a.m.d..

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri