Anul trecut, Romania a cheltuit 4,3 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, de 14 ori mai putin fata de media Uniunii Europene, potrivit raportului RIO, elaborat de Comisia Europeana. Romania a avut, in ultimii zece ani, una dintre cele mai mici, daca nu cea mai mica valoare in domeniul cercetarii si dezvoltarii din UE.

In 2016, cheltuielile Romaniei cu cercetarea si dezvoltarea au reprezentat 0,48 % din PIB fata de 0,49 % in 2015 si 0,38 % din PIB in 2014, care a fost cea mai scazuta cifra din ultimii ani.

"Romania este un inovator modest. Competitivitatea este afectata de o capacitate redusa de cercetare si inovare, combinata cu o cerere mica de C&I din cauza structurii economiei si a reticentei firmelor de a se angaja in aceste activitati. Investitiile in C&D din sectorul intreprinderilor (BERD) au crescut de la 0,16 % in 2014 la 0,27 % din PIB in 2016, dar raman semnificativ mai scazute decat media din UE-28 (1,30 % din PIB)", se arata in raportul RIO, elaborat de Comisia Europeana.

Politici in cercetare si invocare in Romania - provocari

Majorarea cheltuielilor publice pentru cercetare si inovare

"Sistemul de cercetare si inovare este cronic subfinantat. Cu o valoare a cercetarii si dezvoltarii pe cap de locuitor de 14 ori mai mica decat media cheltuielilor efectuate in UE-28, Romania a avut, in ultimii zece ani, una dintre cele mai mici, daca nu cea mai mica valoare cercetare si dezvoltare din UE-28", se arata in raportul Comisiei Europene.

Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare pentru perioada 2014-2020, adoptata la 21 octombrie 2014, a reafirmat tinta de 1% pentru cheltuieli destinate cercetarii, dezvoltarii si inovarii din fonduri publice pana in 2020. Incepand din 2008, domeniul cercetarii si inovarii a fost subfinantat, valorile cheltuielilor fiind mai reduse decat tintele asumate prin documentele strategice nationale.

Exodul creierelor care genereaza lipsa resurselor umane calificate

Romania detine una dintre cele mai ridicate ponderi de cercetatori care lucreaza in afara tarii. Lipsa de personal calificat se face simtita in sectorul Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor (TIC), al profesionistilor din domeniul sanatatii, al cadrelor didactice, al persoanelor calificate in diverse meserii, al ingineriei, al transporturilor si al distributiei.

"Cresterile salariale recente din sectoarele sanatatii si educatiei au adus doar majorari minime. Una dintre prioritatile actualului program de guvernare este reprezentata de uniformizarea si majorarea salariilor din sectoarele educatiei si sanatatii. Cu toate acestea, si la ora actuala personalul este subremunerat, in timp ce masurile in domeniu prevazute pentru 2018 au dus la controverse semnificative. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/2016 (si metodologia adoptata in august 2017) prevede scutirea de taxe pe venitul personal rezultat din activitati de cercetare si inovare, cu scopul de a se oferi stimulente personalului implicat in activitati de cercetare, dezvoltare si inovare", se mai arata in documentul citat.

Imbunatatirea guvernantei sistemului de cercetare si inovare la nivel national, regional si institutional

Guvernanta cercetare si inovare este caracterizata de o birocratie excesiva si impovaratoare, predispozitia la reglementare exagerata, modificari frecvente la nivel legislativ si institutional, de lipsa resurselor umane, potrivit raportului RIO. In mai putin de doi ani, cinci ministri au detinut responsabilitatea pentru cercetare, dezvoltare si inovare in patru guverne diferite.

"Schimbarile politice au afectat sistemul si politicile din domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii, ducand la intarzieri si la schimbari ad-hoc. Teoretic, sunt instituite mecanisme si organisme de coordonare. Se poate insa ca acestea sa se dovedeasca a fi insuficiente in lipsa resurselor umane, a vointei si culturii politice care sa doreasca sa le faca functionale", se arata in documentul Comisiei Europene.

Imbunatatirea cadrului pentru investitiile private in C&D&I si a colaborarii cu sectorul public

Nivelul fondurilor pe care intreprinderile le investesc in cercetare si dezvoltare este foarte redus: 0,18 % din PIB in 2015 (media UE-28 in 2013: 1,12 %). Cea mai mare parte a acestor fonduri este cheltuita pentru activitatile de cercetare si inovare desfasurate de sectorul privat si doar o foarte mica parte, 0,03 % din PIB, este alocata sectorului public.

"Acest lucru indica un grad scazut de colaborare intre sectorul stiintific public si cel privat si un nivel redus de comercializare a rezultatelor cercetarii publice. Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare pentru 2014-2020 stabileste tinte in ceea ce priveste dinamizarea sectorului intreprinderilor si intensificarea impactului economic, cu accent pe domeniile de specializare inteligenta. Se spera ca aceasta actiune concertata va crea o conjunctura favorabila pentru sectorul intreprinderilor, pentru ca acesta sa se implice in conceperea politiciilor de cercetare, dezvoltare si inovare si in adaptarea lor astfel incat sa sprijine nevoile economice. Sectorul intreprinderilor prezinta semne de crestere a interesului pentru inovare, astfel cum rezulta din aparitia huburilor, in special in domeniul TIC", potrivit raportului Comisiei Europene.

Cat cheltuieste Romania pe cercetare

In 2017, au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare si dezvoltare in cele patru sectoare de performanta (sectorul mediului de afaceri, sectorul guvernamental, sectorul invatamant superior, sectorul privat non-profit), 4,3 miliarde de lei, din care 3,9 miliarde de lei cheltuieli curente, respectiv 90,9% si aproape 400 de milioane de lei cheltuieli de capital, respectiv 9,1%, potrivit datelor furnizate de INS.

Dupa sursele de finantare ale cheltuielilor totale de cercetare si dezvoltare, in anul 2017, sursele de la intreprinderi au avut cea mai ridicata pondere, respectiv 53,2%, urmate de fondurile publice, respectiv 34,8%.

In cadrul sectoarelor de performanta, din fondurile publice cele mai mari sume au primit unitatile din sectorul guvernamental (77,8%), urmate de unitatile din sectorul invatamant superior (50,4%). Sursele de finantare pentru activitatea de cercetare si dezvoltare din strainatate au fost orientate in cea mai mare parte catre unitatile din sectorul mediului de afaceri (39,4%), sectorul guvernamental (36,1%) si sectorul invatamant superior (24%).

Cheltuielile totale din activitatea de cercetare si dezvoltare, pe surse de finantare si sectoare de performanta, in 2017 (milioane lei preturi curente)

Surse de finantare/Sectoare de performanta Total Sectorul mediului de afaceri Sectorul guvernamental Sectorul invatamant superior Sectorul privat non-profit
Total 4317,1 2448,5 1396,9 459,2 12,5
Intreprinderi 2295,5 2127,3 136,2 30,3 1,7
Fonduri publice 1551,2 175,3 1086,3 281,3 8,3
Unitati din invatamantul superior 68,4 8,2 0,7 59,5 -
Privat non-profit 1,2 - - 1,1 0,1
Strainatate 342 134,8 123,4 82 1,8

Sursa: INSSE

La 31 decembrie 2017, in activitatea de cercetare si dezvoltare lucrau 44.801 angajati. Dupa nivelul de pregatire profesionala, din numarul salariatilor care au lucrat in activitatea de cercetare si dezvoltare la sfarsitul anului 2017, 38.125 aveau studii superioare (85,1% din total), iar 6.676 aveau alt nivel de
pregatire, exclusiv superioara (14,9%).

In anul 2017, numarul persoanelor cu studii doctorale si postdoctorale care lucrau in activitatea de cercetare si dezvoltare a fost de 18.916 persoane, in crestere usoara fata de anul 2016. Din numarul persoanelor cu studii doctorale si postdoctorale, 9.228 au fost femei.

INS: Turistii straini au...
Citeste si: Turismul romanesc a generat cresteri substantiale in economie

Sursa foto: Shutterstock.com

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Social »



Citeste si
Locuintele vechi se vand mai scump