Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a oferit o serie de declarații cu privire la poluarea record a aerului inregistrată în București în noaptea de 1-2 martie.
”Am avut acest episod de poluare ca urmare a unui cumul de factori. În primul rând este vorba de arderile necontrolate din București și Ilfov. Au fost sesizări la 112, legate de un incendiu care a avut loc la Gara de Nord si incendii de vegetație si cauciuri care împreună au dus la aceste condiții. Aceste creșteri au început în jurul orei 21:00 (1 martie n.r.), vârful fiind atins în jurul orei 4 dimineața si scăzând odată cu primele ore ale dimineții”, a precizat Costel Alexe.
Acesta a adăugat ca oamenii nu ar trebui să creadă că poluarea a fost cauzată doar din cauza arderilor necontrolate, punctând faptul că sunt suspiciuni de activități industriale care se desfășoară mai ales noaptea și care dau în atmosferă cantități mari de poluanți. La nivelul județului Ilfov, inclusiv București, ar fi 115 firme autorizate pentru acest proces de ardere al deșeurilor, conform precizărilor făcute de ministrul Mediului în cadrul unei conferințe de presă.
Citeste si:
Rețeaua națională a înregistrat depășiri de până la 8 ori ale particulelor în suspensie PM10 și depășiri foarte mari de NO2.
Indicele de Calitate a Aerului (ICA) măsurat de platforma independentă de măsurare a calităţii aerului din Bucureşti indica, la ora 10:00 (2 martie), depăşiri record, de peste 100 micrograme/mc, ale concentraţiilor de PM10 (pulberi în suspensie) în şapte din cele 11 puncte în care sunt amplasaţi senzori, arată datele aerlive.ro.
Astfel, zonele în care valorile de poluare cu PM10 erau peste limite sunt: Iuliu Maniu, Universitate, Moşilor, Piaţa Romană, Mihalache, Expoziţiei şi Băneasa Nord.
De asemenea, în alte patru zone (Piaţa Sudului, Timpuri Noi, 13 Septembrie şi Libertăţii), se înregistrau valori foarte crescute ale concentraţiilor de PM2.5, cuprinse între 77 micrograme/mc şi 92 micrograme/mc.
În tot acest timp, pe platforma calitateaer.ro, unde sunt publicate datele monitorizate prin Reţeaua Naţională de Monitorizarea a Calităţii Aerului, nu exista nicio alertă de calitate a aerului.
Indicele de calitate a aerului (ICA) atrage atenţia asupra spaţiilor cu probleme de calitate a aerului şi se determină pe baza concentraţiilor noxelor CO, NO2, SO2, PM2.5 şi PM10 înregistrate prin staţii de trafic şi urbane.
Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că poluarea atmosferică constituie cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană şi provoacă aproximativ 7 milioane de decese la nivel mondial, în fiecare an.
În Uniunea Europeană (UE), poluarea aerului cauzează, în medie, peste o mie de decese premature pe zi, un număr de peste zece ori mai mare decât cel al deceselor cauzate de accidente rutiere.
În cazul României, Comisia Europeană (CE) a arătat că ţara nu a luat măsurile necesare pentru a diminua nivelul de poluare cu particulele fine de praf PM10 specificate în Directiva 2008/50/EC şi a demarat o nouă procedură de infringement, întrucât autorităţile nu au transmis până la data de 1 aprilie 2019 programele naţionale de control al poluării atmosferice.
Particulele în suspensie (PM10) provin în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor. Acestea pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. Valoarea zilnică admisă de PM10 pentru protecţia sănătăţii umane este de 50 micrograme/mc, în timp ce valoarea limită anuală este de 40 micrograme/mc.
Totodată, particulele în suspensie PM2.5, cu un diametru de 2,5 micrograme sau mai mici, sunt periculoase deoarece pot pătrunde foarte adânc în plămâni. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit un prag zilnic al calităţii aerului la 25 micrograme de PM2.5 în metrul cub de aer.
Citeste si:
Sursa foto: Agerpres Foto
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
