Epuizarea prin muncă a angajaților este un fenomen din ce în ce mai des întâlnit printre companiile din România, iar cea mai mare greșeală poate fi neimplicarea. De ce ar trebui angajatorii să fie interesați de această problemă? Stresul la locul de muncă este cauzat în primul rând de conducerea ineficientă și de practicile organizaționale greșite, iar orele lungi de lucru și cerințele exagerate de la superiori sunt deseori cauza apariției acestui fenomen. Am discutat cu Oana Nicolau, cofondatoarea clinicii de psihoterapie Oana Nicolau, despre motivele pentru care demisionează angajații valoroși și cum pot companiile să prevină acest lucru.

Potrivit unui studiu BestJobs, peste 60% din angajații români consideră că nivelul de stres cărora sunt supuși este foarte mare.Totodată, peste 70% dintre clienții clinicii Oana Nicolau sunt angajați în companii mai mari sau mai mici, de la nivel junior, până la nivel top management, iar circa 85% la sută dintre ei se confruntă cu anxietate, depresie, atacuri de panică și alte afecțiuni asociate stresului.

”Stresul și fenomentul de burnout afectează din ce în ce mai mult angajații din întreaga lume, însă diferența este că în țările dezvoltate se acordă atenție sănătății emoționale a angajaților, iar companiile iau măsuri în acest sens”, este de părere Oana Nicolau.

Vezi și: Mersul la psiholog, între ruține, modă și nevoie. Mediatizarea conceptului de familie și rezoluțiile pentru noul an îi trimit pe români la terapie

A devenit stresul un mod de viață? Din păcate, da, spune co-fondatoarea clinicii de psihoterapie, care atrage atenția că stresul a ajuns să ne afecteze viața în toate ariile ei, ca urmare a unei societăți din ce în ce mai moderne.

Te invităm la Future Healthcare, eveniment wall-street.ro dedicat domeniului farmaceutic și serviciilor medicale, unde Silvia Goliță, psihoterapeut în cadrul Clinicii Oana Nicolau va vorbi despre prevenția în mental health prin prezentarea Pași pentru bunăstarea noastră. Cum să previi dificultățile emoționale prin soluții digitale”. Înscrie-te gratuit la conferință aici!

”Ritmul alert în care trăim nu ne permite să ne relaxăm, ci suntem, aproape non-stop, într-o continuă încordare. Aici ne referim atât la stresul de la locul de muncă, cât și la cel care vizează alte aspecte ale vieții: statul în trafic, senzația că timpul este limitat pentru a îndeplini tot ce ne-am propus și toate problemele care apar pe parcursul vieții – toate acestea contribuie la starea de stres în care ne trăim viețile”, a explicat Oana Nicolau.

Suprasolicitarea, incapacitatea de a termina sarcinile la timp din cauza numărului redus de angajați, relațiile cu superiorii și cu colegii de la job reprezintă principalele motive pentru care angajații români sunt stresați.

Sindromul burnout NU este un indicator al incompetenței. Ce trebuie să facă angajatorul

Expunerea la stres prelungit duce la burnout – o stare de epuizare emoțională, fizică și psihică, ce are ca simptome oboseala cronică, motivația scăzută, absenteismul și performanțele slabe. Cu toate acestea, Oana Nicolau spune că sindromul burnout NU este un indicator al incompetenței și nu înseamnă că angajatul are o problemă personală.

Citește și: Problema epuizării profesionale. Cât de afectați sunt medicii de sindromul burnout în funcție de specialitate

”Angajatorii trebuie să își îndrepte atenția frecvent asupra oricăror din aceste semne, până când nu este prea târziu și acestea se pot agrava”, explică antreprenoarea. Totodată, el trebuie să fie atent de la primele semne de oboseală ale angajatului, iar primul lucru pe care trebuie să îl facă este să nu îl mai suprasolicite.

Stresul indus de orele lungi de lucru poate duce la tulburări psihice, anxietate, dar și alte afecțiuni grave de sănătate, cum ar fi boli cardiace, tulburări gastro-intestinale, afecțiuni dermatologice sau neurologice. De asemenea, un angajat stresat este mai probabil să dezvolte comportamente dăunătoare, cum ar fi nervozitate crescută, consum de alcool sau supraalimentare.

Cât de atente trebuie să fie companiile la sănătatea emoțională a angajaților?

Este foarte important ca angajatorii să acorde atenție de la primele simptome asociate burnout-ului în ceea ce-i privește pe angajați, deoarece riscurile sunt foarte mari. În urma studiilor făcute de psihologi, burnout-ul este unul dintre motivele principale din spatele plecării angajaților. Același studiu subliniază faptul că burnout-ul este cea mai mare amenințare la adresa păstrării forței de muncă, raportată de 95% din liderii resurselor umane.

”Atunci când un angajat se îmbolnăvește, este nevoit să primească concediu medical – ceea ce înseamnă sume mari pentru cheltuielile medicale, dar și faptul că restul echipei va suporta consecințele”, adaugă Oana Nicolau.

Vezi și: Cum știi că e timpul să-ți schimbi jobul - semne pe care nu ar trebui să le ignori

În momentul în care angajații sunt suprasolicitați sau nu li se acordă suficient timp pentru odihnă și relaxare, este mai probabil că aceștia să aibă o performanță mai slabă și lipsă de motivație, fiind astfel afectată productivitatea organizației, dar și potențialul acesteia de a genera mai multe venituri.

În afară de costurile suplimentare, companiile riscă să-și piardă cei mai buni angajați din cauza burnout-ului. ”Pentru că adesea aceștia sunt suprasolicitați de către manageri, este posibil că, în timp, să clacheze. De asemenea, plecarea unui angajat dintr-o organizație vine și ea cu un cost ridicat – de la productivitate, la sume cheltuite cu angajarea unui alt coleg”, este de părere Oana Nicolau.

Bye Stress! Ce ar trebui să facă companiile pentru a-și ajuta angajații?

Neimplicarea nu este o soluție, reiterează Oana Nicolau, care explică cât de important este ca angajatorii să înțeleagă nevoia de a acorda atenție mai ales sănătății emoționale a angajaților, pentru a nu ajunge în situații de criză, ireversibile.

”Subliniem aici importanța prevenției – niciodată nu este prea târziu pentru a lua măsuri”, menționează fondatoarea. ”Putem spune că din ce în ce mai multe companii au început să conștientizeze importanța sănătății emoționale a angajaților, însă mai avem o cale lungă de străbătut până la schimbarea mentalităților. Deocamdată, companiile din România nu au stabilit bugete clar definite pentru sănătatea emoțională a angajaților”, spune aceasta.

Colaborările corporate pe zona de sănătate emoțională au început în urmă cu trei ani, când cererile din partea companiilor au confirmat interesul crescut al angajatorilor pentru sănătatea emoțională a angajaților, împreună cu conștientizarea acestora că motivarea, randamentul și productivitatea la locul de muncă depind în primul rând de calitatea bagajului emoțional al fiecărui individ în parte.

În acest sens, Clinica Oana Nicolau a lansat recent trei soluții corporate care vin în întâmpinarea nevoilor emoționale ale angajaților din România – existența unui terapeut în cadrul companiei, organizarea unor workshop-uri și posibilitatea măsurării sănătății emționale a angajaților din România.

Primul program presupune existența unui terapeut și a unui cabinet în cadrul companiei, pentru un anumit număr de ore lunar. Scopul acestui tip de abordare este să le ofere angajaților un acces facil la o echipă acreditată de specialiști, care îi vor ajuta să gestioneze situațiile de criză, să ia decizii mai bune, să își dezvolte inteligența emoțională, să își crească stimă de sine, să își îmbunătățească relațiile personale și profesionale și nu numai.

Angajații vor avea posibilitatea să ceară ajutorul unui terapeut de fiecare dată când simt că apar tensiuni la locul de muncă, indiferent de motiv, iar specialiștii Clinicii Oana Nicolau prezenți în cadrul companiei vor putea veni în întâmpinarea problemelor cu soluțiile potrivite.

”Workshop-urile sunt un alt mod util de a le furniza noi informații angajaților, cu o investiție minimă de timp. În acest mod, angajații vor avea, într-un mod accesibil, experiență practică de învățare și abilități pe care le pot aplica în viața de zi cu zi. Specialiștii pot organiza workshop-uri cu o durată de două ore pe o gamă variată de teme care acoperă sfera sănătății emoționale, cum ar fi – work-life balance, nutriție, parenting, personal relationships și nu numai. Numărul participanților poate ajunge la 15-20, iar workshop-urile pot avea loc inclusiv la sediul companiei”, explică Oana Nicolau.

O altă abordare de care pot dispune angajații este un instrument de măsurare a indicelui de sănătate emoțională a companiilor din România, pe o perioadă mai lungă de timp, delimitată. În prima lună, angajații vor fi testați la standarde internaționale pentru a se obține o perspectivă clară și detaliată asupra stării lor actuale din punct de vedere emoțional. Ulterior, în următoarele luni, specialiștii clinicii vor dezvolta planuri personalizate de intervenție în cazul fiecărui angajat, pentru a le garanta dezvoltarea emoțională și profesională – angajații vor ști punctele lor slabe și punctele forte și ce pot face pentru a-și îmbunătăți abilitățile. Ulterior, ultima etapă va fi dedicată retestării pentru a măsura rezultatele obținute.

”Din experiențele trecute, putem spune că beneficiile unor astfel de programe corporate de sănătate emoțională dedicate angajaților sunt: creșterea productivității și satisfacției angajaților, scăderea ratei de absenteism, crearea unui mediu de lucru mai plăcut, creșterea ratei de retenție a angajaților și îmbunătățirea relațiilor dintre acestea”, conchide Oana Nicolau.

Sursa foto: Pixabay

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ivona Stog
 Ivona este editor web la wall-street.ro din februarie 2018.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri