Prețurile energiei ating niveluri record în Europa, iar sezonul rece nici măcar nu a început. Pentru a proteja consumatorii, guvernele iau măsuri de susținere și de limitare a creșterii facturilor – dar au acestea rezultatul scontat? O analiză realizată de XTB România vine cu câteva răspunsuri.

Guvernele au ales să intervină pentru a ușura, măcar în parte, costul care se revarsă asupra companiilor și cetățenilor. Acest lucru înseamnă, în timp, adăugarea de datorie care va fi, până la urmă, împovărătoare tot pentru cei care sunt, în prezent, protejați de unele din efectele cele mai severe. Dincolo de soluții temporare, sau de o ,,îmblânzire” a bugetelor prin taxarea suplimentară a celor care realizează profituri excepționale în această perioadă, adevărata ușurare ar veni dintr-o scădere a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice.

Cât de mult a crescut prețul gazelor

Prețul gazului natural a scăzut de la 223,05 EUR/MWh pe 28 septembrie la 161,95 de EUR/MWh pe 4 octombrie, revenind apoi până la 175,4 EUR/MWh la închiderea zilei de 5 octombrie.

În plus, piața globală s-a pliat pe noul mediu, astfel încât importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din diferite state, inclusiv din SUA, sunt la prețuri atât de ridicate, încât ministrul german al economiei Robert Habeck a declarat că e nevoie de solidaritate între parteneri în stabilirea prețurilor. Dincolo de aspectul prețului, importantă rămâne, de asemenea, aprovizionarea fizică cu gaz, și evitarea unor alegeri foarte dificile în iarnă, între funcționarea industriei și confortul termic al cetățenilor.

Retail jobs

Orizontul actual, cu rezerve de gaz umplute în proporție ridicată dă motive de optimism. Totuși, scenarii greu de imaginat sunt în continuare posibile: Germania a mobilizat resurse pentru a proteja infrastructura energetică, și în condițiile tensionate pe partea de ofertă, spațiul de manevră este foarte redus pentru mai toate statele europene. Chiar și fără întreruperi suplimentare cu resurse, pene de curent sunt posibile, potrivit unor avertismente din partea Comisiei Europene.

Ce măsuri au luat țările europene pentru a lupta cu creșterea prețurilor la energie și gaze

Răspunsurile guvernelor din Europa la criza indusă de scumpirea gazelor și energiei electrice au fost neuniforme, cu diferențe uneori ridicate între state, atât ca nivel al ,,scutului” din fonduri publice, cât și la aspecte de abordare și strategie.

Citeste si:
Românii vulnerabili ar putea primi 1.400 de lei pentru facturile la...
Românii vulnerabili ar putea...

Germania a propus un plan de 200 de miliarde de Euro, reprezentând aproximativ 5% din PIB.

Detalii urmează să fie oferite luna aceasta, dar criticile nu au întârziat să apară: Italia și Franța, prin vocile comisarilor europeni pentru Economie, Paulo Gentiloni, si pentru Piață Internă, Thierry Breton, au vorbit de nevoia de a realiza un plan comun, la nivel european, altfel statele cu spațiu fiscal mai restrâns ar avea de suferit.

Citește și: Politicile României pe piața energiei, unice în Europa - dar nu în sensul bun. Ne-ar putea lăsa fără gaze la iarnă

Varianta propusă de 15 state, printre care Spania, Italia, Franța, Slovacia, România, este de a limita prețul gazului la importul în UE. Germania se opune, spunând că, dacă prețul nu va fi atractiv pentru furnizorii globali, Europa ar rămâne fără cantități suficiente, care ar pleca spre alte continente.

Citeste si:
Ce măsuri vrea să ia UE pentru a rezolva criza energiei
Soluția găsită la Bruxelles...

Măsurile de sprijin pentru a proteja companiile și populația de efectele crizei energiei au fost foarte variate: s-a mers pe tăieri sau reduceri de TVA în mai toate țările (excepție făcând Danemarca, Lituania, Luxemburg și Malta).

Transferuri către categoriile vulnerabile (compensări oferite celor cu venituri reduse), reprezintă, de asemenea, o soluție foarte răspândită, utilizată de toate statele analizate, în afara Ungariei și Maltei.

CItește și: Hidroelectrica are cele mai mici facturi la energie electrică și în octombrie. De ce e importantă alegerea furnizorului, chiar dacă prețul e plafonat

Limitări ale prețului energiei sau gazelor naturale furnizate companiilor sau populației au fost preferate de unele țări europene precum Austria, Bulgaria, Belgia, Estonia, Franța, Marea Britanie, Polonia, România, Slovacia, Spania, Ungaria și propuse spre implementare în Cehia și Germania.

Citeste si:
Ce se va întâmpla cu clienții Enel după ce compania va pleca din...
Ce se va întâmpla cu clienții...

Plafonarea prețului gazului folosit pentru producerea de electricitate la 50 EUR/MWh a fost acceptată în primăvară, pentru 12 luni de CE pentru Spania și Portugalia, care au folosit pentru acoperirea costului o taxare a tranzitului energiei între Franța și Spania sau suprataxarea celor care beneficiază de pe urma acestei plafonări.

Care au fost urmările măsurilor pentru limitarea creșterii prețurilor la energie și gaze

Costul energiei a fost un motor al inflației, în zona Euro prima estimare fiind de creștere de la 9,1% la 10% în luna septembrie. Franța se bucură de o inflație care a scăzut din nou, în septembrie, la 5,6%, aproape jumătate față de media zonei Euro.

,,Scutul" unor plafoane relativ scăzute la energie și gaz, impuse de acum un an, este secretul celei mai scăzute inflații din zona Euro, dar prețul este un deficit bugetar estimat la 5% din PIB anul acesta.

Citeste si:
Legea de plafonare a prețului la energie a trecut. Cât plătim...
Legea de plafonare a prețului...

Citește și: Plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Cât vom plăti de la 1 septembrie

În demersul lor de limitare a daunelor aduse de scumpiri, în aproximativ jumătate din cazuri, guvernele europene au utilizat și alte opțiuni, precum plafonări sau scutiri de plata tarifelor de transport al gazelor sau energiei electrice.

Ca dimensiune, în procente din PIB, Marea Britanie este pe primul loc cu 6,5% potrivit estimărilor oferite de think tank-ul belgian Bruegel, însă dacă planurile germane vor fi duse la bun sfârșit, contribuția de 2,8% din PIB de până acum va ajunge la aproape 8%, cumulat, în 2024.

Italia a alocat 3,3% din PIB până acum, Spania și Franța 2,9%, Olanda 2,7%.

În regiune, România cu 2,9% e depășită doar de Croația, cu 4,1%, și de Letonia, cu 3,2%.

Polonia cu 1,9% și Cehia cu 1,2% din PIB pentru protejarea entităților vulnerabile sunt în urma cheltuielilor relative la dimensiunea economiei din România.

Citeste si:
Cum să-ți pregătești casa în sezonul rece pentru un consum redus de...
Cum să-ți pregătești casa în...

În viitor, cifrele prezentate vor fi foarte probabil modificate, având în vedere fluctuațiile ample ale prețurilor energiei și gazelor naturale, care pot mări sau comprima factura suportată din fondurile publice.

„Un aspect dificil de evitat este prețul plătit pentru susținerea consumatorilor în perioada crizei energetice care se vede în acumulările de datorie publică, în vreme ce dobânzile în creștere reprezintă, pe viitor, o frână la adresa redresării rapide a prosperității zonei economice europene”, conchide analistul Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe burse internaționale.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online. Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară. În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:

Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri F