România, alături de celelalte țări din Europa de Est se pregătesc să redeschidă centrele de primire pentru refugiații ucraineni. Autoritățile așteaptă un nou val de refugiați în această iarnă, în contextul în care armată rusă continuă să bombardeze rețeaua electrică și centralele de încălzire din Ucraina.
„Oamenii se gândesc să se întoarcă în Ucraina, dar semnalele noastre sunt că acum, cu bombardarea de către ruși a facilităților de tipul `căldură`, `apă`, vom avea noi valuri de refugiați care vor veni pe perioada iernii și trebuie să fim pregătiți”, a declarat Ionuț Sibian, director executiv FDSC (Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile) și membru în Comitetul Economic și Social European (CESE) din partea societății civile, într-un răspuns la o întrebare adresată de wall-street.ro.
Războiul din Ucraina a generat o uriașă criză umanitară: aproape o treime dintre ucraineni au fost forțați să-și părăsească casele. Anul 2022 se încheie cu un nou val de refugiați care este așteptat și în țara noastră, în ceea ce putem numi una dintre cele mai mari crize de strămutare de populație din vremurile noastre. În Ucraina, peste 6,6 milioane de persoane rămân strămutate forțat. Până aproape de finalul verii acestui an, UNHCR (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați) estima că existau peste 6,3 milioane de refugiați prezenți în Europa. Dintre aceștia, peste 3,8 milioane de refugiați din Ucraina s-au înregistrat pentru protecție temporară sau scheme naționale similare de protecție, arată datele de la Salvați Copiii România.
Citeste si:
Ne-am descurcat mai bine decât ne așteptam, mai ales că România nu e o țară care are o tradiție în a lucra cu migranții. Și când am avut situația din Siria, România nu a făcut parte din rută, oamenii s-au dus prin Serbia și Ungaria, iar noi nu aveam decât două-trei organizații neguvernamentale. Însă când s-a întâmplat, toată lumea și-a lăsat treaba și s-a apucat să găsească cele mai bune modalități să îi ajute pe refugiați. Și asta e o demonstrație extraordinară a sectorului neguvernamental, a autorităților care s-au mișcat totuși bine. Am demonstrat că suntem niște oameni primitori fără experiență în spate.
Ionuț Sibian, membru în Comitetul Economic și Social European (CESE)
Este România pregătită să mai gestioneze încă un val de refugiați?
Este de așteptat ca vămile din nordul României, de la frontiera cu Ucraina să fie din nou aglomerate în iarna, după ce un număr mare de ucraineni vor fugi în continuare din țara invadată de Rusia. Oamenii, dar și ONG-urile, companiile și chiar și autoritățile s-au mobilizat atunci să-i ajute pe cei care au căutat un refugiu în țara noastră. Întrebarea este, mai este România pregătită pentru un nou val de refugiați?
Citeste si:
„Suntem pregătiți”, spune încrezător Ionuț Sibian și arată că la nivel de spații fizice nu vede o problemă. Membrul CESE oferă exemplul unui centrul pentru refugiați din Iași care are o capacitate de 250 de locuri, însă nu mai sunt toate ocupate. La fel se întâmplă, de altfel, și la alte centre de asistență umanitară.
„Mulți ucraineni și-au găsit joburi, au luat apartamente în chirie. Deci eu zic că există capacitate de cazare”, adaugă Ionuț Sibian.
Cum sunt integrați refugiații în piața muncii din România
Numărul cetăţenilor ucraineni care au fugit din calea războiului şi care s-au angajat în companiile româneşti a ajuns, pe 19 octombrie, la peste 4.600, potrivit datelor oferite de Ministerul Muncii. Până la finalul lunii octombrie, peste 1.200 de persoane erau angajați în industria prelucrătoare românească, în timp ce peste 800 lucrau pentru firmele de construcţii. Însă integrarea cetățenilor ucraineni în piața muncii din România nu s-a realizat la fel pentru toată lumea. „Persoanele vulnerabile din Ucraina vor fi vulnerabile și aici. Pe ele trebuie să le ajutăm”, îmi spunea Damien Thiery, CEO Ateliere Fără Frontiere, într-o discuție pe care am avut-o vara trecută. Ateliere Fără Frontiere este o organizație nonprofit care integrează pe piața muncii persoane aflate în dificultate.
Citeste si:
Integrarea în piața muncii a persoanelor vulnerabile, printre care și cetățenii veniți din Ucraina a revenit și în responsabilitatea întreprinderilor sociale, cum este și Ateliere Fără Frontiere care a angajat 8 ucraineni.
Întreprinderile sociale de inserție sunt structuri caracteristice economiei sociale. În țara noastră există peste 1.500 astfel de organisme, însă nicio astfel de organizație care ajută persoane vulnerabile să se integreze în piața muncii nu este subvenționată de stat, cum se întâmplă în Italia, Franța sau Belgia.
Ultimul proiect lansat de Ateliere fără Frontiere, dedicat integrării refugiaților, urmărește stabilizarea persoanei prin accesul la cursuri de limba română, la asistență juridică, evenimente comunitare și îngrijire a copiilor, îngrijire medicală și locuință, dar și prin integrare pe piața muncii. Persoanele sunt consiliate pentru identificarea opțiunilor pe care le au din perspectiva pieței muncii, în acord cu nevoile lor.
Citeste si:
„S-a pus pe masă discuția legată de ajustarea legislației pentru întreprinderile sociale care ar putea absorbi angajați din zone defavorizate. Din păcate autoritățile nu sunt interesate, nu văd întreprinderile sociale ca un mijloc de a angaja persoanele vulnerabile care altfel nu ar avea cum să fie angajate (...) Există o legislație europeană pe care noi trebuie doar să o transpunem, însă ne luptăm cu autoritățile de cinci ani. E deschisă discuția (n.red. cu autoritățile), dar nu înțelegem de ce merge atât de greu. Acest tip de entități nu vor fi profitabile niciodată, de ceea e nevoie de ajutor din partea statului, să finanțeze aceste întreprinderi, dar mai ales să cumpere de la ele. Asta e important”, a mai precizat Ionuț Sibian.
Sursa foto: Agerpres
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
