Băncile și companiile din piața energiei electrice listate la Bursa de Valori București (BVB) au avut o primă jumătate de an bună, în vreme ce Petrom, cea mai profitabilă companie de anul trecut, a afișat pierderi la trimestru, după ce a plătit contribuția de solidaritate cerută de guvern.
OMV Petrom – Pierderi din cauza efectului de bază și al taxei de solidaritate
Al doilea trimestru al anului a fost unul slab pentru OMV Petrom, grupul ajungând chiar pe pierdere la nivel trimestrial.
”Per total vorbim despre rezultate foarte slabe, însă motivele care stau la baza lor sunt în mare parte nerecurente: taxa de aproape 2 mld. lei plătită în trimestrul analizat, revizia centralei de la Brazi, peste care se suprapune un efect de bază față de perioada foarte bună de anul trecut”, spune Marius Pandele, analist în cadrul casei de brokeraj Prime Transaction.
În al doilea trimestru din acest an, OMV Petrom a plătit „contribuția de solidaritate” impusă de Guvern, în valoare de 1,98 mld. lei, o sumă mai mare decât profitul operațional trimestrial. În aceste condiții, profitul net a scăzut de la un câștig de 2,9 mld. lei (T2 2022) la o pierdere de 536,7 mil. lei (T2 2023).
Citeste si:
Sursă principala de venit, vânzarea de combustibili, a înregistrat o scădere trimestrială de 32,7%, de la 6,9 mld. lei în T2 2022 până la 4,68 mld. lei în T2 2023, scădere determinată în principal de prețul mediu mai mic al produselor vândute, în condițiile în care cantitatea de produse rafinate vândute a scăzut cu doar 9,85%.
Cea de-a două sursă importantă de venit, vânzările de gaze naturale și energie electrică, a scăzut cu 49,07%, la 2,31 mld. lei. Și aici scăderea a venit în mare parte de la prețurile mai mici ale produselor vândute, însă ea a fost amplificată și de revizia planificată a centralei electrice de la Brazi, care a acoperit întreaga perioadă analizată. În ceea ce privește gazele naturale, volumul total al vânzărilor a scăzut cu 13,62% trimestrial, acest lucru combinându-se cu o scădere a prețului mediu de vânzare.
Citeste si:
Romgaz – Profitul bate pasul pe loc, deși supraimpozitarea a scăzut
Profitul net al Romgaz a scăzut cu 4,11% în cel de-al doilea trimestru din acest an, la 715,62 mil. lei, motivul fiind și de această dată înregistrarea unei „contribuții de solidaritate” de 433,41 mil. lei (față de 537,5 mil. lei în T1).
Cifra de afaceri consolidată a scăzut cu nu mai puțin de 44,3% în al doilea trimestru al anului, la 1,99 mld. lei. La fel ca și în cazul OMV Petrom, scăderea veniturilor a fost determinată în principal de prețul mediu de vânzare mai mic. Prețul mediu la care au fost valorificate gazele naturale a scăzut cu aproape 44%, în timp ce prețul mediu al energiei electrice produse de Romgaz a scăzut cu circa 49%. La aceste scăderi s-au adăugat și scăderi mai mici ale cantităților vândute, cu circa 5% în cazul gazelor naturale și ceva mai mult de 12% în cazul energiei electrice.
Citeste si:
Hidroelectrica vine pe bursă cu rezultate financiare excelente, ajutată de... ploaie
Prima raportare trimestrială a Hidroelectrica după listarea la BVB a fost una foarte bună, rezultatele îmbunătățindu-se semnificativ față de perioada similară a anului trecut, atunci când au fost oricum la un nivel foarte bun.
Motivul principal al acestei îmbunătățiri a fost, totuși, unul pe care compania nu ar fi avut cum să-l influențeze, mai exact condițiile hidrologice. Seceta puternică din prima parte a anului trecut, combinată cu îmbunătățirea condițiilor în acest an, a făcut că vânzările cantitative de energie electrică să fie cu 57,35% mai mari în T2, ajungând de la 4,21 mil. MWh la 6,63 mil. MWh. Și în primul trimestru a putut fi observată aceeași tendință, creșterea fiind însă ceva mai mică, de doar 39,5%.
Citeste si:
În aceste condiții, profitul net a urcat cu 57,7% trimestrial, de la 1,41 mld. lei în T2 2022 la 2,22 mld. lei.
Nuclearelectrica – impozite mai mari, dar profit în creștere
Foto: Agerpres
Al doilea trimestru al anului a fost asemănător cu primul în cazul Nuclearelectrica, excepția fiind de data aceasta un efect de bază pozitiv față de T2 2022.
Cea mai mare creștere de cheltuieli pentru Nuclearelectrica în trimestrul al doilea a fost cea cu impozitul pe venitul suplimentar. Prețul de vânzare mult peste media pieței a făcut ca impozitul pe venitul suplimentar să urce de 5 ori, de la 126,6 mil. lei la 620,8 mil. lei.
”Revenirea prețului de vânzare către nivelul stabilit artificial de Stat va transfera acești bani către consumatori, așa cum s-a întâmplat în primele șase luni ale anului la Romgaz. Pentru companie acest lucru înseamnă resurse mai mici pentru finanțarea proiectelor de investiții extrem de ambițioase pe care le țintește, ceea ce în viitor ar putea pune probleme mari pentru funcționarea sistemului energetic național”, comentează Marius Pandele.
Citeste si:
Veniturile din vânzarea energiei electrice pentru Nuclearelectrica au crescut, în ciuda tendinței generale de pe piață, marcată de plafonarea prețului la 450 RON/MWh. Ponderea foarte mare a contractelor bilaterale în vânzările Nuclearelectrica a făcut ca prețurile mari de anul trecut să se prelungească și în acest an, aducând un impuls veniturilor din vânzarea energiei. Acestea au crescut în total cu 29%, la 1,61 mld. lei în T2 2023.
Profitul net a fost influențat în bine de încă un factor, și anume rezultatul financiar în creștere mare, de la 31,6 mil. lei la 101,82 mil. lei, ca urmare a creșterii ratelor de dobândă, în condițiile în care compania are depozite bancare foarte mari. Profitul net înregistrat de Nuclearelectrica în T2 a crescut cu 29,9%, la 522,2 mil. lei.
BRD face din nou profit în creștere, dar analiștii cred că se poate mai bine
Citeste si:
BRD Groupe Societe Generale și-a îmbunătățit din nou rezultatele față de perioada similară a anului trecut, ritmul de creștere fiind de data aceasta ceva mai mic comparativ cu cel din primul trimestru al anului. BRD a avut un profit net de 425,4 mil. lei în T2 2023, în creștere cu 20,3%.
”Rezultatul este unul bun, fără să fie însă unul spectaculos, așa cum ne-am putea aștepta într-un moment atât de favorabil pentru sectorul bancar. Dobânzile sunt la cel mai ridicat nivel de după 2008, iar clienții au momentan situații financiare stabile, presiunea pe rata creditelor neperformante fiind nesemnificativă. Cu toate acestea, profitul net TTM este în continuare sub cel din 2018 și 2019, atunci când dobânzile erau mult mai mici, o situație complet diferită față de cea de la Banca Transilvania. Diferența are legătură cel mai probabil cu apetitul, respectiv aversiunea față de risc ale celor două bănci, același lucru care a făcut că banca din Cluj să treacă lejer peste BCR și BRD, care ocupau în trecut fără drept de apel primele două poziții pe piața din România”, consideră Marius Pandele.
Veniturile nete din dobânzi au continuat să fie motorul creșterii pentru BRD, cu un plus de 16,1% trimestrial, la 658,53 mil. lei în T2 2023. Veniturile nete din comisioane, cele care au fost folosite mulți ani pentru a rezolva problemele cauzate de dobânzile mici, au scăzut din nou, cu 2,62%, la 188,2 mil. lei.
Banca Transilvania – Creștere a profitului la nivel de grup, dar cifrele băncii nu au impresionat
Grupul Banca Transillvania a avut un profit net de 743 mil. lei în trimestru al doilea din acest an, reprezentând o creștere de 15%. Totuși, la nivelul băncii, T2 2023 a fost unul slab, cu un câștig net de 593 mil. lei, în scădere cu 1% față de perioada similară de anul trecut.
Pe partea de venituri, atât cele din dobânzi cât și cele din comisioane au urcat cu 13%, în T2, în vreme ce cheltuielile cu persoanalul au avansat la 420,6 mil. lei (+18% y/y).
În mod surprinzător, la publicarea rezultateleor financiare semestriale de luna aceasta, Banca Transilvania a anunța și că va convoca acționarii pentru aprobarea unui dividend din profitul înregistrat anul trecut, dividend cu un randament brut de aproximativ 5,5%.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
