Nu mai este un secret faptul că inspectoratele școlare din România sunt puternic acaparate de politicieni, care iau decizii educaționale prin prisma filtrului lor partid. De multe ori, doar inspectorii afiliați politic decid la ce școli merg banii din PNRR, tot ei fiind cei care semnează, verifică și monitorizează contractele. Organizația non-guvernamentală Monitorul Educației a studiat 32 de inspectori școlari generali din România și activitatea lor. Dintre aceștia, 15 sunt (sau există suspiciune că sunt) membri PSD, în vreme ce 14 sunt apropiați ai PNL. Totodată, șapte persoane sunt sau au fost consilieri locali, iar trei persoane au fost în funcția de consilier județean, în vreme ce doi inspectori au deținut funcții în Parlament ( aici remarcându-se inspectoarea din Călărași, Roxana Pațurcă, membră PSD din 2003 și fostă senatoare, devenită ulterior membru PNL).
Potrivit normelor legale și etice, sectorul educațional trebuie să fie lipsit de interese politice, care pot afecta modul în care anumite proiecte sunt finanțate și gestionate. Mai mult, anumiți inspectori sunt schimbați odată ce guvernul se modifică, iar puținii inspectori care rămân apolitici nu au o carieră îndelungată și nu beneficiază de susținere din partea celorlalte autorităților public (Prefectura, Consiliul Județean, Primăria municipiului reședință de județ), atrage atenția organizația.
„Cazurile acestea de numire politică există peste tot și avem două opțiuni: fie acceptăm această realitate pe care nu suntem în stare să o schimbăm de 70 de ani și lucrăm cu ea și monitorizăm și mai bine omul pus în funcție, astfel încât să nu derapeze de la ce are să facă, ori încercam să ne amăgim că schimbăm ceva și nu o să mai fie mix politic pentru că se organizează un concurs. Concursurile, știm cu toții a se pot organiza în așa fel încât să iasă cine trebuie, haideți să fim onești”, a declarat expertul în educație Radu Szekely, consilier în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului și fost secretar de stat în Ministerul Educației.
Citeste si:
Noua lege a educației (intrată în vigoare pe 2 septembrie) arată că nu vor mai exista inspectorate generale școlare, în contextul în care aceste structuri trec în apanajul autorităților județene, fiind, însă, coordonate de Ministerul Educației, dar începând cu 1 ianuarie 2025. Acestea se vor numi „direcțiile județene de învățământ preuniversitar”, aspect ce ar genera o politizare a funcțiilor de conducere și mai vizibilă pentru cei care vor fi numiți să administreze bugete alocate de președinții de consilii județene care au apartenență politică, conform edupedu.ro.
„Eu văd prin noua lege a educației un risc de centralizare excesivă care vine tocmai din lipsă de încredere față de oamenii pe care ministerul și sistemul îi are în teritoriu. Credem că dacă se face totul centralizat se va face mai bine. Nu e așa. S-a discutat foarte mult și despre desființarea acestor inspectorate școlare, însă nu poți să ai o corporație cu 200 și ceva de mii de oameni și 3.000 de clienți captivi fără să nu ai un sistem intermediar de management sau middle-management. Ar trebui să îl facem să funcționeze și să avem încredere că va funcționa (...) În loc să întărim autoritățile locale și să ne asigurăm că își fac treaba, noi le luăm din atribuții, le centralizăm, ne ducem către un sistem central, când, de fapt, ar trebui să găsim mecanisme pentru ca autoritatea locală să își facă treaba și să îi sprijinim pe oameni să își facă treaba acolo unde nu pot ”, a mai precizat Radu Szekely.
Citeste si:
Având în vedere faptul că inspectorii școlari sunt numiți mai mult pe bază de loialitate față de partid decât pe bază de competențe, fostul secretar de stat în Ministerul Educației spune că doar monitorizând activitatea inspectorilor școlari se va putea crea un sistem de tipul „shame and blame” prin care persoanele care nu fac cinste funcției să fie trase la răspundere.
„Va fi mai greu să perpetuezi niște anomalii care funcționează în sistem de foarte mult timp și care au devenit o așteptare, mai curând, decât ceva ce trebuie corectat. Monitorizările sunt bune, sunt bune și la nivel local și nu cred că centralizarea e ideală pentru că nu are cum sistemul central să aibă toate datele și atunci asociațiile de elevi (știu că sunt unele care fac deja asta) ar putea să facă tipul acesta de monitorizeze, dar trebuie creată și capacitatea. Adică trebuie oameni care știe să facă, să înțeleagă, să explice și să facă recomandări care să poată să fie acceptate de partea cealaltă”, explică Radu Szekely.
Citeste si:
Sursa foto: Facebook / Radu Szekely (foto de Rares Helici)
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
