1. Stabilirea unui contract-tip de gestionare a energiei la nivelul cladirilor
Propunerea se refera la o practica deja folosita in spatiul comunitar, si anume la incheierea unui contract-tip de gestionare a energiei care se stabileste intre proprietarul si administratorul cladirii. Contractul stabileste nivelul de performanta energetica a cladirilor in timp, angajamentele reciproce pentru atingerea obiectivelor referitoare la modernizarea instalatiilor, confortul termic, precum si bonusurile si sanctiunile daca economia de energie propusa a fost realizata sau nu.
Solutia ar putea creste eficienta energetica a cladirilor, impreuna cu reducerea consumului de energie si, implicit, a facturilor. Potrivit documentului, in Romania consumul mediu de energie din locuinte este de 390 KWh/metru patrat/an, cu mult peste media europeana de 220 KWh/metru patrat/an.
2. Construirea unui program operational dedicat eficientei energetice a cladirilor
Romania poate sa realizeze un program operational prin care sa aloce 4% din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (359 milioane de euro pana in 2013) pentru proiecte privind cresterea eficientei energetice a cladirilor. Daca ar fi puse in aplicare, proiectele ar putea aduce Romania mai aproape de obiectivele Uniunii Europene privind reducerea consumului de energie cu 20% pana in 2020, se estimeaza in Cartea Alba.
3. Dezvoltarea cogenerarii de inalta eficienta printr-un program national
Potrivit documentului CCIFER, Romania este a treia piata din Europa in privinta sistemelor centralizate de incalzire urbana, dar aproape toate retelele de termoficare din orase sunt intr-o “situatie economica si tehnica deficitara”. La nivel national, exista aproximativ 30 de instalatii majore de cogenerare (sistem de producere a energiei electrice si termice cu randament global de peste 75%) in stare de functionare, precum si 100 de retele de termoficare.
In conditile in care cele mai multe dintre ele sunt invechite, una dintre solutii ar fi aplicarea unui program national prin care sa se efectueze lucrari de modernizare. In acest mod, ar putea fi salvate si sistemele centralizate de alimentare cu apa calda si caldura, amenintate cu debransarea consumatorilor.
4. Acordarea unei vizibilitati pe termen lung investitorilor prin angajamente ferme din partea autoritatilor
“Investitiile in domeniul energetic sunt pe termen lung (20-40 de ani), iar pentru a castiga increderea investitorilor, autoritatile trebuie sa dezvolte o viziune de durata si trasparenta, care sa includa strategia in domeniul energiei", se arata in Cartea Alba. Investitiile “de miliarde de euro, cu efecte secundare in alte domenii economice” ar putea fi incurajate de organizarea de licitatii la nivel local care sa impuna performanta in administrarea retelelor de energie, de actualizarea preturilor preturilor la gaze si electricitate, de plata datoriilor, dar si de dezvoltarea unei burse de energie la Bucuresti.
5. Reunirea autoritatilor de reglementare a sistemelor de incalzire intr-o singura entitate
CCIFER propune ca in locul celor patru ministere si doua autoritati de reglementare cu atributii in domeniul energiei sa existe o singura entitate de reglementare. Masura ar fi in conformitate cu normele europene, potrivit setului de propuneri.Daca s-ar realiza aceasta reunire, atunci operatiunile s-ar simplifica, iar investitiile in domeniu ar fi incurajate. Decizia ar aduce o mai mare coerenta in legislatie, precum si in stabilirea prioritatilor strategice.
6. Definirea, impreuna cu operatorii de retele electrice si cu ANRE, a tendintelor pentru dezvoltarea energiei verzi
“Romania are nevoie urgent de stabilirea, in mod transparent, a regulilor specifice referitoare la energiile regenerabile conform Directivei 2009/28/CE”, se precizeaza in setul de propuneri ale CCIFER. Directiva prevede sa se specifice modul in care se repartizeaza intre investitori si operatorii de retele costurile aferente adaptarii retelelor electrice care preiau energia eoliana.
7. Garantarea accesului transparent si echitabil pentru operatori la gazele din productie interna
Pretul gazelor naturale din productie interna, care asigura circa 75% din consum, este mai mic decat cel de pe plan european. In prezent, tariful pentru gazele din productie interna este de 2,5 ori mai mic fata de cel al gazelor de import (de circa 400 de dolari/mia de metri cubi).“In aceste conditii, este necesar ca mecanismele de alocare a cantitatilor de gaze si exceptiile avute in vedere la aplicarea acestora sa se inscrie intr-un cadru de nediscriminare si de transparenta, in conformitate cu legislatia europeana”, se precizeaza in Cartea Alba.
8. Actualizarea standardelor de performanta energetica pentru constructii
Este nevoie ca Romania sa modifice normativul in constructii pentru a impune o eficienta energetica sporita pentru cladirile noi si pentru lucrarile de renovare, in conditiile in care tara noastra are standardele de performanta energetica a cladirilor sub media europeana, conform documentului CCIFER.Propunerea are in vedere reducerea consumului de gaze si de energie in general, reducerea poluarii, a facturilor la energie, precum si alinierea la standardele europene.
9. Elaborarea si implementarea normelor de aplicare referitoare la energia regenerabila in S1 din 2011
Autoritatile romane trebuie sa completeze legislatia secundara referitoare la domeniul energiilor regenerabile astfel incat sa fie atrase investitii in acest sector, potrivit setului de propuneri elaborat de CCIFER. Romania va trebui sa prezinte Comisiei Europene primul raport pe aceasta tema pana la finele anului curent. 10. Transpunerea celui de-al treilea pachet de masuri legislative UE in legislatia interna
Cel de-al treilea pachet de masuri legislative europene cu privire la pietele interne de electricitate si gaze naturale trebuie sa fie transpus in legislatia fiecarei tari membre a Uniunii Europene, in primul semestru al anului curent, se precizeaza in Cartea Alba.Pentru directiva in domeniul gazului, a fost elaborat un text in urma discutiilor cu operatorii, acesta urmand sa fie trimis Guvernului pentru adoptare. Pentru directiva privind electricitatea, discutiile cu operatorii nu s-au finalizat înca, se mentioneaza in Cartea Alba.
Sursa foto: Serviciul Audiovizual al Parlamentului European.
