De ce managerii competenti iau si decizii gresite?

Sydney Finkelstein, profesor la Tuck School of Business din Darmouth, a studiat procesul prin care managerii iau decizii la nivel cognitiv si si-a publicat cercetarea in cartea “Gandeste-te bine: De ce liderii buni iau decizii gresite?”

Care sunt principalele motive pentru care liderii gresesc in luarea unor decizii?

Conducatorii tind sa se bazeze pe experienta trecuta care pare sa le dea siguranta si care devine astfel folositoare. Insa cercetatorii au descoperit ca aceasta tactica este deseori periculoasa. Unul dintre cele mai convingatoare exemple este cel al lui Dick Fuld de la Lehman care a incercat sa aplice acelasi sistem care in anii ’90 a salvat LTCM-ul. Fuld a crezut ca o tactica ce a functionat o data, va merge mereu. Greseala sa, in opinia profesorului Finkelstein, a fost neluarea in considerare a circumstantelor diferite ale celor doua experiente si a faptului ca in ’90 contextul economic nu era cauzat de numarul imens de credite ipotecare neachitate.

“Acum situatia este mult mai complicata, cu mult mai multe inplicatii si consecinte”, a declarat, pentru WSJ, Finkelstein.

In opinia profesorului universitar, managerii se bazeaza excesiv pe deciziile luate in trecut, care la acea vreme au fost castigatoare, neglijand astfel contextul net diferit cu care se confrunta intr-o problema actuala. In acest fel managerii gresesc, bazandu-se pe premise gresite.

Un al doilea motiv invocat de Finkelstein este interesul propriu si dorinta de afirmare cand rezolva problemele, manifestate de manageri. Cei mai multi lideri, in dorinta de a afisa siguranta de sine, nu realizeaza ca aceasta nevoie personala le va afecta direct procesul de luare a deciziilor. “Nici nu ne dam seama cat suntem de interesati de propria persoana. Explicatia pe care eu o dau este ca subconstientul este cel care actioneaza in cazul multor decizii pe care le iau”, a explicat acesta.

Un al treilea motiv pentru care managerii gresesc, spune Finkelstein pentru WSJ, este ceea ce psihologii numesc prejudecati. Liderii avanseaza ipoteze, deci prejudecati despre business-ul pe care il conduc, care, de multe ori, se dovedesc a fi false. Un al patrulea motiv descoperit de profesor ar fi sentimentul de atasament creat de apropierea emotionala intre manager si echipa sa sau intre manager si business-ul sau. Intr-o realitate in care companiile se dizolva una dupa alta devine esential ca managerii sa ia decizii independent de “atasamentele” pe care le afiseaza.

“Directia corecta sau daunatoare in care managerul va actiona depinde strans de legaturile create intre echipa de conducere si dependenta acestora de business-ul pe care il conduc. Vor putea sa vanda afacerea pe care au construit-o de la zero? Se vor gandi la cati oameni vor trebui sa disponibilizeze?”, a adaugat Finkelstein.

Pentru a putea evita aceste situatii, in opinia cercetatorului, liderii ar trebui sa isi dea seama ca fiecare decizie si fiecare gand pe care il au este subiectiv si direct legat de experienta lor anterioara. ”Nu exista obiectivitate. Singurul fel in care acestia ar putea evita luarea unor decizii nefavorabile este sa spuna: "Ok, inteleg faptul ca ceea ce gandesc este subiectiv din mai multe puncte de vedere. Sa incercam sa le identificam."”, a spus cercetatorul.