Accesul la Internet este limitat in unele companii pentru majoritatea angajatilor si permis numai departamentelor de vanzari, IT si HR, in timp ce alte organizatii nu relationeaza productivitatea per salariat cu tipul si limitele accesului la site-urile de social media – Facebook, LinkedIn, MySpace etc. - si chat, potrivit recruiterilor.

“Dreptul de acces este determinat de tipul de activitate in cadrul companiei noastre. Pentru unii dintre angajati, accesarea este obligatorie zilnic, pentru altii este restrictionata. Angajatii au insa libertatea de a accesa netul pe parole individuale prin oferirea de free wireless in toata cladirea”, afirma Monica Tatoiu, general manager al companiei de cosmetica Oriflame.

In cadrul companiei Coface Romania, filiala locala a asiguratorului de credite francez, accesul la retelele de socializare este permis intr-un grad ridicat angajatilor care folosesc informatiile in scop de business.

“In rest, activitatea din cadrul Coface este corect dimensionata, de aceea angajatii care folosesc site-urile de social media o fac intr-un mod responsabil si limitat, fara a abuza.[...] Folosirea mijloacelor de comunicare nu neaparat in scop de munca poate fi benefica, atata timp cat reprezinta un element de destresare a angajatilor. Cu toate acestea, s-a dovedit ca anumite site-uri de social networking pot crea dependenta, de aceea nu incurajez folosirea lor zilnica”, afirma Oana Ochiana, HR manager al Coface Romania.

In cadrul institutiilor bancare, pentru angajatii
care indeplinesc functii de suport, singura posibilitate de comunicare pe Internet este accesarea mailului desemnat de companie, in timp ce platformele de intranet asigura comunicarea in interiorul organizatiei, potrivit surselor din piata.

Atat monitorizarea accesului pe diferite site-uri, cat si procesul de interzicere a accesarii unor informatii pe parcursul programului de munca se realizeaza prin instalarea unor softuri specializate care raporteaza angajatorului timpul si natura activitatii desfasurate de angajati.

“In cadrul aplicatiei, managerii pot defini un set de reguli cu privire la activitatea angajatilor pe Internet si aplicatii chat si alerte aferente incalcarii lor. Insa fiind un soft de monitorizare, ofera doar rapoarte pe baza activitatilor. Pe langa softul de monitorizare am dezvoltat si o solutie software de monitorizare si control al accesului la Internet, inclusiv de limitare a conexiunii”, explica Dan Gurghian, business development manager la firma de soft Amplusnet.

Un studiu realizat la nivel international de compania de resurse umane Manpower demonstreaza ca organizatiile nu au stabilit inca o pozitie unitara privind modul si durata de folosire a site-urilor de social media si chat in timpul programului de munca.

Astfel, doar o cincime dintre companii – in special cele din Asia si SUA – au declarat ca promoveaza un regulament de ordine interioara in privinta tipului de utilizare a site-urilor de socializare. Dintre acestea, doar 63% estimeaza ca restrictionarea pentru anumite tipuri de informative la locul de munca a dus la cresterea productivitatii per angajat.

In Romania, angajatii acceseaza platformele de socializre intre 4 si 30 de minute zilnic, potrivit datelor furnizate de compania de software Amplusnet.

In topul celor mai accesate site-uri de catre angajati,
primul loc este ocupat de tabloide (cancan.ro, rimel.ro) si site-uri de stiri sportive (gsp.ro, prosport.ro), bloguri, servicii de e-mailing (yahoo.com, gmail.com), site-uri de social networking (hi5.com, linkedin.com), site-uri de stiri si video (youtube.com).

“In functie de departamentele monitorizate, aceste topuri sufera modificari: cei din departamentul IT folosesc aplicatii specifice si viziteaza site-uri de stiri sportive, bloguri sau magazine online, in timp ce angajatii din departamentul de marketing sau vanzari folosesc cel mai mult aplicatiile din suita Office si viziteaza site-urile companiilor unde lucreaza, tabloide, magazine online sau site-uri cu oferte de masini”, afirma Gurghian.

Informarea privind monitorizarea la locul de munca se face in general atat in contractele individuale de munca, cat si in regulamentele de ordine interioara sau in cadrul altor politici interne. Pentru a evita interferenta intre datele cu caracter privat si monitorizarea acestora, angajatorii pot prevedea obligatia angajatilor de a nu folosi bunurile companiei pentru desfasurarea unor activitati in interes personal sau care tin exclusiv de viata lor privata, cum ar fi accesarea e-mail-ului personal, chat-ului sau messenger-ului.

“Documentele trebuie aduse la cunostinta salariatilor, conform Codului Muncii. Avand in vedere caracterul sensibil al oricarei activitati de monitorizare, aducerea la cunostinta se face prin punerea unei copii la dispozitia salariatilor sub semnatura de primire. De multe ori societatile organizeaza sesiuni de pregatire interna in care sunt discutate aspectele prevazute in regulament sau politica interna“, subliniaza Luminita Dima, coordonatorul practicii Dreptul Muncii al casei de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen Attorneys & Counselors( NNDKP).

In cazul in care angajatul foloseste in scop personal un bun al companiei, nu inseamna automat ca nu are dreptul la viata privata. Cu toate acestea, orice angajat are obligatia sa respecte regulile impuse de angajator privind folosirea echipamentelor sale, inclusiv in ceea ce priveste folosirea acestora numai in scopuri de afaceri.

Comentati aici: Cat de limitat este accesul la Internet in cadrul companiei in care lucrati si cum ar trebui sa fie, in opinia dumneavostra, politicile de accesare a social media in firmele din Romania?

Cum intra pe Facebook si YouTube angajatii companiilor din Romania

Cum intra pe Facebook si YouTube angajatii companiilor din Romania