Românii au peste 65 de miliarde de lei de lei ținuți ”la saltea”, în ciuda faptului că valoarea reală a acestora scade pe zi ce trece din cauza inflației. Purtând o rană încă deschisă a „economisirii habotnice” din comunism, dar și o neîncredere în sistemul financiar din cauza înșelătoriilor și falimentelor financiare din anii ’90 (FNI, Caritas, Banca Albina, Bancorex, Banca Religiilor, etc.), românii preferă să își păstreze banii în casă în loc să îi învestească, iar mulți dintre aceștia se tem de dispariția cash-ului. În tot acest timp, politicienii au discursuri populiste legate de „libertatea” pe care ți-o oferă banii gheață, în timp ce în școli încă nu se predă educație financiară la scară largă.
Românii aveau cash peste 65 de miliarde de lei la finalul lui iunie al acestui an, cu 12% mai mult decât aveam la finalul verii trecute, potrivit BNR. Predilecția oamenilor de a ține banii la saltea pare un comportament desprins din perioada comunistă, când economisirea era un cuvânt la ordinea zilei, dar ei nu trebuie să uite că stabilitatea monedei s-a schimbat de atunci. De exemplu, în tot anul 2022, cursul leu/euro a crescut cu doar 1,41%, în vreme ce de la începutul acestui an cursul a scăzut cu doar 0,34%. Cifrele concrete arată că leul este una dintre cele mai stabile monede din regiune, în ciuda opinie false și adesea răspândită în rândul populației potrivit căreia avem o monedă instabilă.
Ideea conform cărora banii cash vor dispărea a fost promovată și de unele partide politice din România. Acestea îndeamnă românii să plătească cât mai mult cu cash fiindcă riscul de dispariție a numerarului ar putea duce la „controlul populației” de către bănci și guverne.
Citeste si:
Ce a făcut Guvernul și ce a înțeles românul: plățile cash se limitează, dar suma pe care o poți plăti zilnic e mult peste salariul mediu din România
Una dintre modificările fiscale asumate de Guvern impune un plafon al plăților cash pe care le pot face persoanele fizice către comercianți. Așa că, pentru sumele mai mari de 5.000 de lei, românii o să trebuiască să folosească cardul pentru a face cumpărături. Această măsură are ca scop reducerea evaziunii fiscale pentru a suplimenta sumele care intră în bugetul de stat.
Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană, până la data de 31 decembrie 2024 și 2.500 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025”, arată un fragment al acestor modificărilor fiscale asumate de Guvern.
Citeste si:
Ce au înțeles românii? Ei se tem că în curând vor depinde de cardul bancar atunci când vor face plăți. Adevărul este că o parte mică dintre români fac plăți mai mari de 5.000 de lei pe zi cu bani lichizi, fiind o sumă mai mare decât salariul mediu pe economie. Această modificare ar trebui să îi vizeze mai degrabă pe evazioniști.
Gura „păcătosului” adevăr grăiește: Ciolacu îi asigură pe români că nu le fură banii din buzunar
Deoarece tema „dispariției plăților cash” a fost una extrem de disputată, Partidul Social Democrat a ținut să liniștească populația că noua lege e doar pentru a stopa evazioniștii.
„În concluzie, NU te controlează nimeni! NU îți ia nimeni cash-ul din buzunar! Toată discuția despre cash este o temă falsă! Singurii care vor avea de suferit vor fi evazioniștii, nu oamenii obișnuiți”, a scris PSD într-o postare pe Facebook.
Citeste si:
În același timp, președintele AUR, Gheorghe Simion, militează pentru faptul că plățile cash ar trebui introduse în constituție. Acest lucru a pornit de la știrea (N. red: falsă) care spune că reprezentanții Comisiei Europene vor să schimbe banii cash în euro digital. Adevărul este că instituția europeană nu a declarat nicăieri că se interzice plata cash în favoarea unei posibile monede euro digitale.
AUR nu este singurul partid politic care militează împotriva limitării plăților cash. Discursul legat de libertate și control din jurul cash-ului vine și de la fostul Ministru al Economiei, Claudiu Năsui, unul dintre cei mai vocali oameni din USR. Acesta subliniază faptul că „limitarea libertății nu înseamnă să fii civilizat”, și dă ca exemplu țări precum Germania, Estonia, Austria, Cipru sau Suedia, unde nu există nicio limită la plata cu cash.
Citeste si:
„Toate aceste țări nu doar că își lasă cetățenii să-și aleagă cum vor să-și folosească banii, dar au și evaziune mai mică decât România. Limitarea plăților cash nu este despre combaterea evaziunii sau a corupției. Și acum sunt limitate la 10.000 de lei pe tranzacție și tot avem și evaziune și corupție. Este despre control”, scrie acesta pe pagina sa de Facebook.
Adevărul care reiese din cifre: banii ținuți în casă nu produc nimic, doar se depreciază
Cu toate că politicienii care sunt împotriva limitării cash-ului folosesc veșnicul motiv „oamenii trebuie să poată să aleagă cum își doresc să plătească”, rațiunea economică din spatele acestui lucru se schimbă când vorbim de sume mari. Trecând de discuția legată de plăți și evaziune, faptul că românii nu au încredere în bănci și produse de economisire este un dezavantaj pentru toată lumea: atât pentru economie, cât și pentru cei cu cash sub saltea.
Citeste si:
Fiindcă românii sunt un popor cu mare respect pentru religie, poate una dintre cele mai bune lecții de educație financiară vine chiar din scrierile religioase. Pilda talanţilor ilustrează exact ce se întâmplă cu banii atunci când nu sunt utilizați, în comparație cu fructificarea acestora. Se pare că pilda subliniază că trebuie să muncim, să dublăm capitalul, pentru că, în caz contrar, vom fi trimiși în iad. Desigur, nu este vorba despre iad în acest caz, ci despre faptul că orice profit, oricât de mic ar fi acesta, este mai bun decât dacă am lăsa banii să se devalorizeze.
Printre cele mai facile instrumente pe care pot să le folosească românii sunt depozitele bancare sau titlurile de stat. Poți vedea în ACEST articol care este clasamentul dobânzilor în această lună și câți bani poți câștiga dacă păstrezi banii la bancă.
Citeste si:
Chiar dacă românii se tem de bănci, există fonduri care să le acopere banii din caz de faliment
Unul dintre motivele pentru care românii preferă să își țină banii la saltea în loc să îi economisească este că nu au încredere în bănci. Acest lucru este datorat în general educației financiare deficitară a românilor, dar și de istorii recente legate de criza financiară. Desigur, probabil că și nivelul de transparență al băncilor, dar și modul în care comunică cu clienții trebuie să se îmbunătățească pentru ca românii să își recâștige încrederea în sistemul bancar românesc.
Dacă am lua în calcul scenariul „cel mai negru” care să ne facă să nu ne păstrăm banii în bancă ar fi acela a unui faliment al instituției de credit. Ei bine, în cazul în care banca la care ai deschis un depozit ar da faliment, ai primi acești bani de la Fondul de Garantare al Depozitelor Bancare (FGDB). Acest fond garantează că, în situația în care o bancă nu mai poate restituii banii deponenților, va despăgubii suma datorată, în limita sumei de 100.000 de euro.
Lista cu băncile care participă la FDGB poate fi consultată pe websiteul oficial FGDB, la acest LINK.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
