In economia romaneasca, diferentele de salarizare dintre ramuri devin tot mai mari. Spre exemplu, intre lunile ianuarie-decembrie ale anului 2005, cea mai mare diferenta este intre cistigurile foarte mici care au fost obtinute in citeva ramuri ale industriei prelucratoare si cele uriase dobindite in domeniul intermedierilor financiare, cu exceptia activitatilor de asigurari si a caselor de pensii.

Astfel, in ianuarie, domeniul „campion” la salarii mici era prelucrarea lemnului si a produselor din lemn, cu un salariu mediu brut de 537 RON. In luna decembrie, cistigul mediu brut in acest domeniu crescuse pina la 629 RON. Pe urmatoarele doua pozitii ale topului „minus” in materie de salarii se afla pielaria si incaltamintea, cu un salariu mediu brut de 547 RON in ianuarie, crescut la 640 RON in decembrie, urmat de domeniul articolelor de imbracaminte, cu 551 RON, respectiv 638 RON.

La polul opus se afla intermedierile financiare, de departe cea mai bine platita meserie in anul 2005. In ianuarie, cistigul din luna ianuarie fiind, in acest domeniu, de 2.540 RON. In luna decembrie, salariul mediu brut cistigat din intermedieri financiare se ridica la 4.026 RON.

FEPAIUS: Nu patronii fac salariile, ci efortul angajatilor

Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare FEPAIUS, sustine ca vina pentru salariile mici din acest domeniu este impartita intre stat si patronii care fac concurenta neloiala.

„Sint trista ca de 16 ani mesajele sint prost lansate de parlamentari si de institutiile statului. Atitudinea romanilor fata de munca este foarte proasta. Cind vom intra in UE, chiar daca vom avea tehnologia necesara, tot nu vom reusi sa facem nimic, pentru ca cetateanului i s-a inoculat ca patronul este cel care il exploateaza, este bisnitarul care ii vrea raul. Nu patronii fac salariile, ci efortul depus de angajati”, ne-a precizat Grapini.

Probleme cu statul si cu productivitatea

Conform presedintelui FEPAIUS, acesta este unul dintre motivele pentru care productivitatea este mica, iar salariile sint legate direct de productivitate.

„Salariatii romani vor intelege acest lucru abia cind se vor deschide total granitele, cind vor avea libertatea sa vada ca cei mai exigenti patroni nu sint cei romani. Ne omoara si importurile de produse chinezesti, vindute la preturi derizorii, care ne forteaza sa coborim si noi preturile, cu toate ca utilitatile si cheltuielile cu firma sint in crestere”, sustine Maria Grapini.

Presedintele patronatului din industria textila acuza, de asemenea, statul de inertie in raport cu angajatorii romani.

Citeste si:

„Inca avem enorm de multe costuri din macroeconomie, pe care trebuie sa le suportam tot noi. Statul doar redistribuie ce incaseaza de la noi. Fie voi putea sa fac afaceri la aceleasi costuri ca firmele din UE, sa nu mai platesc de trei ori mai scump creditul de la banca, sa nu mai duc sapte kilograme de hirtie la vama, fie productivitatea va ramine, in continuare, foarte scazuta”, a precizat Grapini.

Nici patronii nu au scapat de criticile presedintelui FEPAIUS. „Sigur ca patronul nu poate exista fara angajati si sint foarte suparata pe patronii care isi bat joc de salariatii lor, nu le asigura conditii de munca si ii platesc mizerabil. Aceste lucruri ma privesc personal, pentru ca mi se face, astfel, concurenta neloiala. Ei nu suporta costuri sociale cum suport eu. Si China ne face concurenta neloiala, nu are un program de lucru uman, iar salariile sint foarte mici si sigur ca isi permite sa vinda la preturi de nimic, mai ales ca firmele de acolo primesc si subventii la export. La noi nu exista mediu concurential curat”, a declarat Maria Grapini.

ARB: Salarii mari pentru bancheri inca 2-3 ani

Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), considera ca salariile din domeniul intermedierii financiare vor ramine cele mai mari, insa doar timp de 2-3 ani. „Este adevarat ca activitatea de intermediere financiara este una dintre cele mai bine platite, cel putin in ceea ce cunosc eu, activitatea bancara. Este un fapt valabil in ultimii citiva ani si va continua sa fie valabil inca 2-3 ani”, ne-a precizat Ghetea.

Motivul acestei scaderi a nivelului de salarizare din acest sector ar fi, conform presedintelui ARB, rezultatul scaderii competitiei care exista, in prezent, pentru angajarea profesionistilor in domeniu.

„Dupa privatizarea CEC si BCR va exista, probabil, un moment in care disponibilitatea de forta de munca va creste pe piata, iar aceasta escaladare a ofertei se va reflecta in scaderea salariilor oferite. Cit despre nivelul actual al salariilor, cred ca remuneratiile mari din sectorul bancar sint generate de acele functii foarte importante si foarte bine platite. Ma gindesc la analistii de credit, la trezorieri, la cei din marketing. Nu toate functiile sint super bine platite in sectorul bancar”, ne-a precizat Radu Ghetea.

Al 13-lea salariu intoarce statistica

Potrivit statisticii, majorarea veniturilor salariale s-a resimtit, anul trecut, la toate categoriile de salariati cuprinse in nomenclatorul INS, cu doar trei exceptii: „Administratie publica si aparare; asigurari sociale in sectorul public”, „invatamint” si „sanatate si asistenta sociala”, asa cum apar ele in nomenclatorul INS. Salariatii din sectorul administratiei si apararii au avut, in ianuarie 2005, un salariu brut de 1.886 RON, iar in decembrie doar 1.608 RON. Rezulta asadar o scadere de 14,7%. In cazul angajatilor din invatamint, brutul mediu a scazut de la 1.436 RON la 1.138 RON. Pierderea a fost deci de 20,7%. Pentru cei care lucreaza in sanatate si asistenta sociala, pierderea a fost de la 963 RON, media brutului in ianuarie 2005, la 946 RON, cit a consemnat Statistica salariul lor brut in decembrie.

Asadar, minusul in cazul lor a fost de 1,7%. Scaderea nu este reala insa - este doar rezultatul unui fenomen intilnit in sectorul bugetar, numit „al 13-lea salariu”. In general, cei din administratie, invatamint si sanatate au dreptul, potrivit contractelor de munca, la inca un salariu pe linga cele 12 pe care le primeste toata lumea. Acest salariu se acorda in luna ianuarie a anului urmator, deci, in acea luna, bugetarul primeste doua salarii. Evident ca e mai mult decit salariile pe lunile urmatoare, chiar si in varianta in care acestea au parte de indexarile guvernamentale.