Presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), Lucian Dan Vladescu, a precizat, joi, ca propunerea sa este ca pragul achizitiilor directe sa fie dublat de la 15.000 euro la 30.000 euro, dar decizia finala va apartine Guvernului.

"Este initiativa mea personala si am sustinut-o incepand cu luna iunie a acestui an. Proiectul de act normativ are in vedere ridicarea acestui prag de la 15.000 la 30.000 de euro, decizia finala va fi insa a Guvernului, daca va fi operata aceasta modificare a pragului sau nu", a afirmat Vladescu.

Intrebat care sunt argumentele ridicarii acestui prag in conditiile in care, in cazul programelor finantate din fonduri europene, Comisia Europeana a reclamat numeroase nereguli si chiar fraude in sistemul de achizitii publice, presedintele ANRMAP a sustinut ca valoarea achizitilor directe este mica in raport cu suma totala a achizitiilor publice.

Potrivit statisticii ANRMAP, cuantumul procedurilor de achizitie publica situate intre 1 euro si 30.000 de euro este de 17% din totalul procedurilor, iar ca valoare reprezinta 0,97% din suma achzitiilor publice.

Vladescu a invocat totodata ca argument faptul ca de multe ori o procedura de achizitie publica genereaza cheltuieli mai mari din partea autoritatii contracte decat atunci cand aceasta realizeaza o achizitie directa.

In ordonanta, majorarea pragului de achizitii directe este explicata prin "flexibilizarea procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, avand in vedere si gradul scazut de absorbtie a fondurilor europene".

In cazul pragurilor pentru achizitiile publice cu proceduri, presedintele ANRMAP a declarat ca valorile au fost corelate ultimului Regulament european in domeniu.

Conform modificarilor ce vor fi aduse sistemului de achizitii publice, orice achziitie directa mai mare de 5.000 euro va trebui notificata in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), sub rezerva unei amenzi de 2.000 lei pentru autoritatea contractanta.

Peste pragul de 30.000 euro, autoritatea contractanta "poate" aplica procedura de cerere de oferte in cazul in care valoarea estimata, fara TVA, a contractului de achizitie publica este mai mica decat echivalentul in lei al sumei de 130.000 euro pentru contractul de furnizare si cel de servicii si de 5 milioane euro pentru contractul de lucrari.

Pentru aceste cazuri, actualele reguli stabilesc ca autoritatea contractanta "are obligatia" de a aplica procedura de cerere de oferte.

Eliminarea obligatiei autoritatilor contractante de a aplica procedura de cerere de oferte daca valoarea estimata este mai mica decat cea mentionata este explicata in document prin faptul ca este eliminata si posibilitatea de a utiliza procedura de licitatie restransa atunci cand autoritatea contractanta cunostea ca pe piata exista un interes foarte mare pentru contractul de achizitie publica ce urma a fi atribuit si doreste "sa limiteze" numarul de candidati selectati.

In cazul atribuirii contractelor de publicitate media, cu o valoare estimata mai mare decat noul prag al achizitiilor publice, de 30.000 euro, autoritatea contractanta are obligatia de a publica un anunt de participare si un anunt de atribuire, in sistemul informatic de utilitate publica disponibil pe internet, la o adresa dedicata, precum si pe pagina proprie de internet.

Legislatia actuala stabileste ca in cazul atribuirii contractelor de publicitate media, "cu o valoare anuala cumulata", fara TVA, estimata ca fiind mai mai mare decat echivalentul in lei a 15.000 euro, autoritatea contractanta are obligatia de a publica un anunt de participare si un anunt de atribuire, in sistemul informatic de utilitate publica disponibil pe internet, la o adresa dedicata, precum si pe pagina proprie de internet.

"In cazul contractelor de lucrari si servicii care presupun prestatii intelectuale, cum ar fi consultanta, proiectare si altele asemenea, nu pot face obiectul licitatiei electronice acele aspecte ale ofertei care implica evaluarea unor elemente necuantificabile, respectiv care nu pot fi exprimate in cifre sau in procente", se arata in ordonanta.

Citeste si:

Publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie pentru contractul de concesiune de lucrari publice, dar in situatiile in care valoarea estimata a acestuia este egala sau mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 5 milioane euro.

De asemenea, contractul de achizitie publica va fi un act asimilat actului administrativ si nu va mai fi catalogat drept contract comercial, astfel incat toate litigiile vor fi solutionate de curtile de apel ale sectiilor de contencios administrativ si fiscal.

Documentatia de atribuire va trebui sa cuprinda o fisa de date a achzitiei si caietul de sarcini sau fisa de date descriptiva, in functie de tipul procedurii, ANRMAP urmand sa evalueze ex-ante doar fisa de date a achizitiei, nu si caietul de sarcini. Orice criteriu de calificare, selectie sau factor de evaluare care va fi inclus in caietul de sarcini si nu se va regasi in fisa de date sau anuntul de participare va fi considerat clauza nescrisa si va atrage anularea procedurii de atribuire, in masura in care clauza a fost utilizata in desemnarea ofertantului castigator.

Pentru eviterea conflictului de interese, se va introduce obligativitatea ca prezentarea documentatiei de atribuire, in vederea evaluarii, sa fie insotita de o declaratie pe proprie raspundere a conducatorului autoritatii contractante in care sa fie precizate toate persoanele care sunt implicate intr-o forma sau alta in procedura de atribuire, iar in termen de 5 zile de la deschiderea ofertelor autoritatea sa publice in SEAP denumirea tuturor ofertantilor.

Se va considera ca o oferta prezinta un pret aparent neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi furnizat, executat sau prestat atunci cand pretul ofertat, fara TVA, reprezinta mai putin de 70% din valoarea estimata a contractului respectiv sau, in cazul in care in procedura de atribuire sunt cel putin cinci oferte care nu sunt considerate inacceptabile si/sau neconforme, atunci cand pretul ofertat reprezinta mai putin de 85% din media aritmetica a ofertelor, calculata fara a se avea in vedere propunerea financiara cea mai mica si propunerea financiara cea mai mare.

In prezent se considera ca o oferta prezinta un pret aparent neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi furnizat, executat sau prestat, atunci cand pretul ofertat, fara TVA, reprezinta mai putin de 85% din valoarea estimata a contractului respectiv sau, in cazul in care in procedura de atribuire sunt cel putin 5 oferte care nu sunt considerate inacceptabile si/sau neconforme, atunci cand pretul ofertat reprezinta mai putin de 85% din media aritmetica a ofertelor calculata fara a se avea in vedere propunerea financiara cea mai mica si propunerea financiara cea mai mare.

"Din practica s-a constatat ca de cele mai multe ori autoritatile contractante atunci cand stabilesc valoarea estimata au in vedere preturile maximale practicate pe piata, ceea ce conduce la concluzia ca procentul de 85% este mult prea apropiat de valoarea estimata avand in vedere intervalul de incadrare a acestor preturi ce contine diferente majore intre nivelul minim si cel maxim, iar obligatia de a solicita justificarea detaliata a pretului conduce la intarzieri in derularea procedurilor de atribuire", este explicatia Guvernului.

Termenul de evaluare a ofertelor va fi majorat de la 20 zile la maximum 25 zile, autoritatea contractanta putand prelungi acest termen doar cu notificarea prealabila a tuturor ofertantilor. Astfel, in termen de 25 zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractanta stabileste oferta castigatoare, pe baza criteriului de atribuire precizat in invitatia de participare/anuntul de participare si in documentatia de atribuire, daca oferta respectiva indeplineste toate conditiile de admisibilitate care rezulta din documentatia de atribuire si actele anexate.

In cazuri temeinic motivate, autoritatea contractanta poate prelungi o singura data perioada de evaluare, cu exceptia situatiilor in care autoritatea contractanta reevalueaza ofertele ca urmare a unei decizii a Consiliului, a unei hotarari judecatoresti sau a recomandarilor observatorilor Unitatii pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice.

Proiectul de ordonanta de urgenta stabileste totodata ca presedintele Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) nu va putea detine mandate consecutive, in conditiile mentinerii actualei modalitati de alegere a acestuia. Presedintele CNSC va fi ales pe o perioada de trei ani si va putea exercita cel mult doua mandate, fara insa ca acestea sa fie consecutive.

Conform noilor reguli, CNSC va avea obligatia de a publica pe site intrega decizie pe care o pronunta intr-un caz, nu numai minuta, iar pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an va publica pe internet numele operatorilor economici care in decursul anilor precedenti au inregistrat un numar semnificativ de contestatii respinse.

Presedintele ANRMAP a mai precizat ca, in urma adoptarii ordonantei de urgenta, va fi adoptata si o hotarare de guvern care va modifica legislatia secundara cu privire la procedurile de achizitie publica, astfel incat, de exemplu, o autoritate contractanta sa fie obligata sa publice in SEAP toate ordinele de plata emise in favoarea operatorului caruia i s-a atribuit un contract de achizitie publica.