"Deoarece conservarea disciplinei de rambursare a creditelor in randul debitorilor contribuie semnificativ la stabilitatea financiara, vom lua toate masurile pentru a evita adoptarea unor initiative legislative, precum legea insolventei personale sau propuneri legate de legea privind recuperarea datoriilor care ar submina disciplina de credit", se arata in scrisoarea de intentie convenita de autoritatile romane cu FMI si CE.

Acest angajament este preluat in mod consecvent in scrisorile suplimentare de intentie convenite de autoritati cu institutiile internationale creditoare in ultimii ani.

La mijlocul acestui an, Cristian Socol, consilier economic al premierului, in prezent consilier onorific, declara ca utoritatile ar putea aplica legea falimentului personal dupa o analiza a efectelor pe care le-ar produce asupra sistemului bancar si a persoanelor fizice, a impactului cost-beneficiu, stabilindu-se ulterior daca merita sa fie introdusa.

"Legea falimentului personal se va aplica dupa ce se va face analiza efectelor pe care aceasta le creeaza in societate asupra sistemului bancar, asupra persoanelor fizice si asa mai departe. Cand se va face analiza de impact cost-beneficiu se va stabili foarte clar daca merita sa fie introdusa sau nu se va aplica", a afirmat atunci Socol.

Pozitia FMI este oarecum bizara, atat timp cat institutia internationala chiar a recomandat legiferarea falimentului personal unor state din regiune mult mai lovite de criza financiara, cum sunt Grecia sau Ungaria.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta London Economics pentru Comisia Europeana, contractat in 2011 si finalizat anul trecut, Romania este una dintre putinele tari europene unde nu exista legislatie privind insolventa persoanelor fizice, care nu beneficiaza de nicio forma de protectie in fata creditorilor odata ce ajung in situatia de a nu-si mai putea onora obligatiile financiare, potrivit unui raport realizat pentru CE.

Citeste si:

Alaturi de Ungaria si Spania si spre deosebire de alte state din UE, Romania nu ofera debitorilor persoane fizice optiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedura de faliment supravegheata judiciar, cu protectie fata de creditori.

Intre timp, dupa finalizarea raportului, Spania a introdus in lege prevederi care previn evacuarea din locuinte a persoanelor aflate in situatie de neplata la credite ipotecare.
In Ungaria, Fondul Monetar International (FMI) a cerut elaborarea unei legi a falimentului personal, insa un astfel de act normativ nu a fost adoptat.

Raportul trece in revista principalele motive pentru care, in cazul Romaniei, au esuat incercarile de a trece prin Parlament o lege a falimentului personal, cum ar fi ingrijorarile exprimate de banci privind o posibila crestere a numarului de tentative de frauda odata cu aparitia unei astfel de variante, dar si opozitia FMI, invocata de guvern, dar negata de institutia de la Washington.

Desi FMI neaga ca s-ar fi implicat in aceasta dezbatere, raportul London Economics aminteste ca in scrisorile atasate acordului se mentioneaza ca guvernul va continua consultarile cu FMI si Comisia Europeana inainte de a introduce masuri precum cele prezente in proiectul privind legea insolventei personale, care ar putea creste indisciplina in randul debitorilor.

Banca Nationala, care s-a opus de asemenea initiativelor, a invocat stabilitatea sistemului bancar si posibilitatea ca bancile, confruntate cu legiferarea falimentului personal, sa ceara mai multe garantii pentru credite si sa restrictioneze accesul la finantare.US Commercial Service, agentie a guvernului SUA, noteaza ca numarul insuficient de judecatori si avocati specializati in proceduri de faliment ingreuneaza procesul judiciar in astfel de cazuri si impiedica de multe ori solutionarea in mod consecvent a dosarelor.

De asemenea, exista motive de ingrijorare legate de sistemul judiciar, care nu ar face fata numarului ridicat de dosare care ar ajunge in instanta in baza unei legi a falimentului personal.