Finantele avertizeaza ca pagubele produse de inundatii sunt suficient de mari pentru a afecta cresterea economica. Asta inseamna ca economia romaneasca va produce mai putini bani, lucru confirmat si de un recent raport al FMI.

Agricultura, transportul, distributia si, indirect, toate industriile care depind de distributie vor suferi pagube insemnate. "Evenimentele meteorologice care au avut loc in Romania vor influenta parametrii macroeconomici, cresterea economica va fi afectata. Este un lucru care este vizibil in toata lumea. Uitati-va ce se intampla chiar aici legat de cele doua uragane, Katrina si Rita", a declarat Sebastian Vladescu, aflat la Washington la reuniunea FMI si a Bancii Mondiale.

AGRICULTURA.

Pagubele in agricultura se ridica la peste 200 de milioane de euro, conform declaratiilor facute de ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur. "Estimarile din ultimele zile arata ca se mai adauga 32.000 de hectare de terenuri agricole afectate la cele 500.000 de hectare de terenuri inundate in cele sase reprize din aprilie pana in prezent", a declarat Flutur.

TRANSPORTURI.

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) a solicitat suplimentarea bugetului cu peste 2.500 de miliarde de lei vechi. Banii sunt necesari pentru refacerea infrastructurii rutiere si feroviare afectata de inundatiile din acest an, a declarat Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului.

EFECTE.

Un raport al FMI arata ca PIB-ul Romaniei va fi mai mic decat era de asteptat. Si analistii economici considera ca vom avea o contributie negativa a agriculturii la PIB si implicit un PIB mai scazut decat cel asteptat. "Preturile la produsele de baza din zonele afectate si in general la toate produsele de consum curent cred ca vor creste din cauza penuriei si a dificultatii de distributie in zonele respective. Pe termen mediu insa, cumva, in mod paradoxal, poate fi si o sansa de crestere a produsului intern brut pe baza investitiilor si atunci PIB ar putea sa creasca pe baza acestor componente, investitii si constructii, ceea ce ar fi oricum mai bine decat situatia actuala, cand PIB creste pe seama consumului intern si a importurilor", a declarat analistul economic Radu Voinea.

NEGOCIERI.

Cum va afecta inundatiile bugetul pe anul viitor? Iata o problema pe care ministrul de Finante Sebastian Vladescu si guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, o vor discuta astazi si maine cu expertii FMI. Delegatia romana vrea sa continue acordul cu FMI intr-o formula acceptata de ambele parti si spera sa poata obtine un deficit bugetar mai mare ca urmare a inundatiilor. "Vom relua discutiile cu reprezentantii FMI, in ideea de a avea o vizita a acestora in Romania in a doua jumatate a lunii octombrie, moment in care sa discutam bugetul anului 2006 si continuarea programului care exista in acest moment cu FMI", a opinat Vladescu.

De altfel, primele discutii cu reprezentantii FMI au vizat in special politica monetara si fiscala, a spus Isarescu. "Am cazut de acord sa avem o politica monetara si fiscala care sa mentina echilibrele macroeconomice. Nu se insista neaparat pe o politica monetara si fiscala stricta, ci pe o politica care sa nu deterioreze o situatie relativ buna, care a fost atinsa cu multa greutate", a opinat guvernatorul.

STRATEGIE

"Nu se insista neaparat pe o politica monetara si fiscala stricta, ci pe o politica care sa nu deterioreze o situatie relativ buna, care a fost atinsa cu multa greutate" - Mugur Isarescu, guvernatorul BNR

ESTIMARI

Pagubele provocate de inundatiile din acest an, mai putin ultima repriza care nu a fost inca calculata, se ridica la aproape 55.000 de miliarde de lei (circa 1, 53 miliarde de euro), conform declaratiilor premierului Calin Popescu Tariceanu. Aceasta suma depaseste posibilitatile financiare ale statului roman. "Resursele nu ne permit, la ora actuala, sa alocam suma care sa acopere integral pagubele provocate de inundatii", a anuntat premierul Tariceanu. Solutia autoritatilor romane ramane sa convinga FMI sa accepte un deficit bugetar mai mare de 1% din PIB pentru a permite finantarea unor lucrari de infrastructura din credite externe girate de stat.