Isarescu a spus ca, desi institutia pe care o conduce este acuzata "ca tinteste cursul si nu inflatia", acest lucru nu reflecta realitatea.

In piata au existat suspiciuni ca banca centrala a intervenit in piata pentru a "slabi" leul, ceea ce s-ar fi reflecat in rezerva valuta a Romaniei, care a urcat in august cu 10,07% pana la 24,7 miliarde euro, evolutie explicata de BNR prin cresterea puternica a preturilor obligatiunilor guvernamentale detinute de banca centrala pe pietele internationale, potrivit NewsIn.

De altfel, dupa aprecierea leului din prima parte a anului, care a culminat cu nivelul maxim atins de moneda nationala fata de euro pe 2 iulie, cand Banca Nationala a Romaniei a afisat un curs oficial de 3,1112 lei/euro, a urmat o depreciere constanta a monedei nationale. Astfel, leul a pierdut peste 29 bani (9,37%) in doua luni, iar pe 21 septembrie banca centrala a afisat un curs oficial de 3,4026 lei/euro, nivel ce nu mai fusese atins de opt luni. Ulterior, nivelul de tranzactionare al leului a oscilat in apropiere de 3,35 lei/euro.

Aprecierea leului a "tinut" inflatia jos pana in luna iulie, la mai putin de 4%, insa odata cu inceputul turbulentelor pe pietele internationale, care au avut ca efect si deprecierea leului, inflatia anuala a sarit la 4,96% in august si la 6,03% in septembrie, constituind motivul principal al majorarii ratei dobanzii de politica monetara de la 7% la 7,50%, decisa miercuri de boardul bancii centrale.

Citeste si:

BNR a ajuns la limita instrumentelor de politica monetara pe care le foloseste, deoarece in ultimele luni a avut loc un avans rapid al creditelor in valuta, finantate prin marirea datoriei private externe pe termen scurt, a mai spus Mugur Isarescu.

"In ultimele trei-patru luni a explodat creditul in valuta. Or, n-are nicio treba dobanda de politica monetara cu creditul in valuta", a declarat Isarescu.

El a amintit si de mentinerea unor rezerve minime obligatorii mari, de 20% din pasivele in lei si 40% din cele in valuta ale bancilor, cele mai mari din Europa, pe care le-a motivat in contextul mentinerii unui consum mai ridicat decat poate economia sa ofere, ceea ce se rasfrange intr-un deficit de cont curent ce ar putea ajunge la 14% in acest an.

Drept urmare, Isarescu a facut apel la mentinerea unui deficit fiscal in limite reduse. "Nu mai este momentul de relaxare fiscala", a spus guvernatorul, care a reluat declaratii mai vechi in care cerea rigoare fiscala. El a argumentat ca, in contextul unui deficit extern mare stimulat de cererea privata, un deficit bugetar semnificativ ar adauga o presiune suplimentara, desi nu el cauzeaza dezechilibrului extern. "Daca deficitul de cont curent ar fi creat de Ministerul de Finante prin deficit bugetar mare, ca in Ungaria, i-am spune direct acest lucru", a declarat Isarescu.