„Asemenea majoritatii statelor membre ale UE, Romania trebuie sa faca fata unor provocari demografice majore atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Populatia Romaniei este o populatie imbatranita, fapt ce ridica problema durabilitatii sistemului public de pensii", arata studiul CE.

Datele referitoare la rata de ocupare din Romania indica o rata de ocupare inferioara mediei europene (58,8% comparativ cu 65,4% in 2007). In cursul ultimei perioade, rata de ocupare a lucratorilor in varsta a ramas relativ stabila (41,4%), inferioara mediei europene (44,7%), cu diferente mari intre barbati (50,3%) si femei (33,6%), in ciuda cresterii economice inregistrate de Romania in ultimii ani.

Pensionarea anticipata, adoptata de Romania ca solutie la problema somajului, a dus la explozia numarului de pensionari in sistemul public. In consecinta, numarul de contributori pentru fiecare pensionar a scazut de la 3,43 in 1990 la numai 0,79 in 2003.

„Romania se confrunta cu provocari majore in ceea ce priveste durabilitatea sistemului public de pensii, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Este vorba, pe de-o parte, despre problemele de recuperare pe termen scurt, iar pe de alta parte despre problemele datorate, intre altele, numarului relativ mic de contributori la sistem in raport cu numarul de beneficiari, ratei scazute de ocupare de 41,4% in randul lucratorilor in varsta, existentei unei rate ridicate de munca nedeclarata (aproximativ 20-50% din totalul ocuparii fortei de munca, in functie de definitiile utilizate), resurselor inca insuficiente”, anunta studiul citat.

Potrivit Comisiei Europene, in 2007 a avut loc o campanie nationala de informare a populatiei asupra recentelor schimbari din sistemul de pensii. Rezultatele anchetei care a urmat acestei campanii arata ca 78% dintre romani sunt bine informati cu privire la sistemul de pensii, 52% dintre acestia cunosc faptul ca pensia privata este corelata cu politica de investitii intr-un fond de pensii, 78% au cunostinta de existenta Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) si 88% au o parere favorabila despre aceasta institutie. In timp ce 61% din persoanele intervievate nu au incredere in fondurile de pensii publice, 60% sunt favorabile pensiilor private si 73% sunt bine informate cu privire la al treilea pilon al sistemului.

Uniunea Europeana asista statele membre in eforturile lor de dezvoltare a sistemelor de pensii, cu scopul comun de a oferi pensii decente pentru intreaga populatie.

Desi pensiile nu sunt imune la efectele crizei actuale, natura lor de angajament pe termen lung le ofera o protectie naturala in fata crizelor si turbulentelor.

Criza ar putea accentua tendinta sistemelor de pensii private din UE de a migra de la filosofia „beneficii definite” (DB) la cea „contribuţii definite” (DC), adica de la modelul larg raspandit in Europa de Vest (cu scheme de pensii private ocupationale) catre modele cum este cel adoptat in Europa Centrala si de Est (inclusiv Romania).

Fondurile de pensii private din statele membre ale Uniunii Europene nu au realizat investitii semnificative in „activele toxice” care au afectat puternic bancile si alte institutii financiare. Fondurile de pensii nu au nici operatiuni de investire in marja, cu bani imprumutati – inca un motiv pentru care nu au fost afectate de criza in aceeasi masura cu bancile.