“Exista un risc permanent in cazul Pilonului II, daca probleme intampinate cu deficitul bugetului de stat vor conduce la sistarea acestui proces de reforma a sistemului de pensii. Ne dorim respectarea calendarului de crestere a contributiei, desi majoritatea specialistilor considera ca nivelul curent al acesteia ar trebuie sa fie mult mai mare”, a declarat presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea (foto sus), in cadrul unui eveniment organizat de Media XPRIMM.

El a dat ca exemplu situatia din Ungaria, unde guvernul a nationalizat sistemul privat de pensii private pentru a reduce deficitul bugetar, subliniind, de asemenea, faptul ca riscul politic ramane cea mai mare amenintare pentru industria locala. Aceasta, in contextul in care, Guvernul ar putea propune din nou reducerea sau mentinerea nivelului contributiilor individuale.

Un model de constributii care ar impulsiona dezvoltarea sistemului, in opinia presedintelui CSSPP, ar fi cel in care intreaga contributie individuala a salariatilor la bugetul de asigurari sociale, adica 10,5% din salariu, sa mearga direct si integral in administrare privata, in timp ce contributia angajatorului sa fie virata la sistemul public de pensii (Pilonul I).

"De aceea, consideram necesar sa se gaseasca o solutie de finantare pentru a se sustine deficitul public al sistemului de pensii pe termen lung. In prezent, in conturile de pensii private obligatorii se vireaza 3% si nu este usor pentru Guvern sa ia o astfel de decizie, deoarece apar costuri suplimentare, dar pot fi acoperite din surse externe. De exemplu, la lansarea sistemului privat se extima ca o parte din banii obtinuti din privatizari si vanzarea titlurilor de stat vor finanta cu aproximativ 2 miliarde de euro, pe o perioada de 5 ani, sistemul public de pensii", a adaugat Mircea Oancea.

Contributia la Pilonul II urmeaza a se majora cu cate o jumatate de punct procentual pe an, pana la 6% in 2017. In prezent, cota contributiei aferenta CAS catre fondurile de pensii administrate privat este de 3% din salariul brut.

Randamentele la fondurile de pensii private vor depasi 10% in 2011

Radu Craciun, directorul de investitii al Eureko Pensii, s-a aratat increzator, la randul sau, in capacitatea fondurilor de pensii sa obtina randamente bune, de peste 10% si in acest an, peste nivelul estimat al ratei inflatiei.

„Anul acesta vom avea randamente de peste 10%. Si in 2010, randamentele fondurilor de pensii private au fost bune si au depasit inflatia”, a spus Radu Craciun.

El a adaugat ca performantele inregistrate de fondurile de pensii private obligatorii sunt comparativ mai bune decat cele ale unor fonduri mutuale din Romania, pe profiluri de risc similare. De asemenea, administratorii trebuie sa profite de perioada ulterioara crizei pentru a compensa pierderile provocate de rezultatele mai putin bune in anii cand randamentele vor fi negative sau se vor situa sub rata inflatiei.

Fondurile de pensii private obligatorii si facultative au inregistrat in 2010 un randament mediu de 15,1%, respectiv 11,5%, in timp ce valoarea activelor nete administrate a depasit un miliard de euro.

CSSPP vrea deductibilitate totala pentru pensiile facultative

„Administratorii de pensii private au avut un an bun in 2010 in care singurul risc major a fost cel politic. In prezent, investitiile evolueaza pozitiv si daca in 2011 vom avea ceva expansiune economica fondurile vor investi poate si pe piata de capital. Daca exista recesiune, administratorii vor alege sa mearga in continuare pe titluri de stat cu randament fix. Oricare ar fi situatia economica, fondurile pot obtine randamente superioare ratei inflatiei”, a declarat Dragos Cabat (foto jos), presedintele CFA Romania, prezent la evenimentul Media XPRIMM.

Citeste si:

Pentru a obtine un nivel de trai comparabil cu cel din alte state membre ale Uniunii Europene, odata cu iesirea la pensie, fondurile de pensii din Romania trebuie sa obtina randamente mai mari decat fondurile din alte tari. De asemenea, trebuie asigurata o piata reala a titlurilor de stat, deoarece este important ca fondurile de pensii sa aiba in ce investi in mod transparent.

„Performanta reprezinta un element foarte important in sistemul de pensii private, dar cu cat fondurile vor avea mai multe active de administrat cu atat si performantele randamentale vor atinge un nivel mediu; asa se explica randamentele de anul trecut, cand comparativ cu alte state din Uniunea Europeana am obtinut randamente superioare. In alte tari, sistemele de pensii sunt mult mai avansate si au mai multe active de administrat. Cred ca in 2011 vom avea o performanta apropiata de cea din 2010”, a daugat el.

Deductibilitate de minim 1.000 de euro pentru pensiile facultative?

Mircea Oancea a afirmat ca arbitrul pensiilor a solicitat Ministerului Finantelor introducerea deductibilitatii totale pentru sumele virate la fondurile de pensii facultative (Pilonul III) sau de minim 1.000 de euro. Solicitam aplicarea deductibilitatii totale, deoarece ar crea un deficit nesemnificativ, de 0,007% la bugetul asigurarilor sociale de stat in 2011, dar ar ajuta la dezvoltarea acestui pilon”, a spus el.

Contributiile la fondurile de pensii private facultative sunt deductibile atat pentru angajator, cat si pentru angajat, in limita a 400 de euro/an.

Cu privire la proiectul de lege privind pensiile ocupažionale, Oancea a spus ca nu este nevoie de o lege speciala, ci de amendarea Legii nr. 204/2006, a Pilonului III de pensii private facultative, prin adaugarea componentei ocupationale.

„In varianta actuala sunt insa multe proceduri, costuri si obligatii pentru administratori. Nu cred ca trebuie promovat un nou act normativ, pentru ca actuala legislatie din domeniul pensiilor private acopera si acest segment de piata. In acest sens, CSSPP a trimis o adresa catre Ministerul Muncii", a adaugat seful CSSPP.

Conform proiectului de lege privind pensiile ocupationale ''participantul la un fond de pensii ocupationale este angajatul, functionarul public, persoana care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care este numita in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, membru al unei societati cooperative potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, precum si alta persoana care realizeaza venituri din activitati profesionale sau agricole, care adera la un fond de pensii ocupationale si in numele careia s-au platit de catre angajator contributii la un fond de pensii ocupationale si are un drept viitor la o pensie ocupationala''.

Toate persoanele care se incadreaza in aceste cerinte pot aplica o pensie ocupationala. Contributia la un fond poate fi de pana la 15% din venitul salarial brut lunar si poate fi impartita intre angajat si angajator.

"Proiectul de lege propus de Ministerul Muncii spre dezbatere este in proportie de 90% o copie a Legii nr. 204/2006. In varianta actuala sunt insa multe proceduri, costuri si obligatii pentru administratori plus o incarcare a birocratiei”, a incheiat presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.