Jianu, nascut pe 23 mai 1986, a absolvit Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor, experienta lui in Minister acoperind doi ani, in perioada 2012-2014, cand a jucat rolul de consilier al ministrului de atunci. Din mai 2014, este director general al Centrului National de Raspuns la Incidente de Securitate Cibernetica - CERT-RO, institutie publica, cu personalitate juridica, infiintata prin Hotarare de Guvern in 2011, ca structura independenta de expertiza si cercetare-dezvoltare in domeniul protectiei infrastructurilor cibernetice, in coordonarea Ministerului pentru Societatea Informationala.

Prioritatea numarul 1: interoperabilitatea institutiilor publice, la nivel informatic

S-a vorbit ani intregi de importanta interoperabilitatii institutiilor publice printr-un sistem informatic central, investindu-se milioane de euro in acest sens, insa fara o finalizare concreta. S-au realizat doar piloane separate, pe anumite institutii, insa nu a fost gandit si realizat un proiect care sa le imbine, usurand astfel interactiunile persoanelor fizice si juridice cu autoritati ale statului.

Guvernul tehnocrat a realizat pasi importanti in acest sens, in special prin Ghiseul.ro, insa, dupa cum spunea si fostul ministru MCSI intr-un interviu exclusiv cu WALL-STREET.ro, a finalizat Cadrul National de Interoperabilitate, lasand deci mostenire lui Jianu un Cadru pe care va trebui construita intreaga relationare a institutiilor publice, atat locale, cat si regionale.

Augustin Jianu considera ca acest lucru va deveni realitate pana la 1 decembrie 2018. La acea data, orice cetatean ar trebui sa poata sa isi plateasca taxele, impozitele, amenzile, online, la orice institutie abilitata; mai mult, orice formular care pana atunci ar fi trebuit dus in format fizic, ar putea fi depus online. Target-ul este, in opinia noastra, foarte ambitios.

Delia Popescu, fostul Ministru al Comunicatiilor, dadea ca termen in care s-ar putea realiza, efectiv, interoperabilitatea, urmatorii cinci ani. Vedem daca tanarul Jianu va reusi acest lucru in mai putin de doi ani.

2. Extinderea Internetului in zone rurale

Este vorba de proiectul Ro-Net, fazat recent in colaborare cu Uniunea Europeana, urmand deci a se derula fix in timpul mandatului lui Jianu, pana in 2020. Principala piedica in calea extinderii Internetului in zone cu populatie mica? Tot birocratia si „hartogaria”. „Vorbim de emitere de autorizatii de constructii – modalitatile si actele necesare difera de la o localitate la alta, nu avem o furnizare pe teritoriu la un astfel de subiect. Timpii emiterii autorizatiilor sunt atat de mari incat am ajuns in situatia de a muta proiectul de pe un exercitiu financiar, pe urmatorul”, spunea in urma cu o luna Delia Popescu.

In esenta, mai spune ea, este posibila introducerea Internetului in mai toate zonele populate ale Romaniei, pana in 2020. Este paradoxal – Romania are unele dintre cele mai bune viteze de Internet din lume, insa acoperirea este una dintre cele mai redusa, puncteaza si operatorii telecom.

3. Capitalizarea/salvarea/modernizarea Postei Romane

Iarasi, unul dintre subiectele preferate ale Guvernelor anterioare, insa ramas „in coada de peste”, colosul Posta Romana este un gigant parca incremenit in timp.
Posta Romana vine cu datorii istorice foarte mari, acesta fiind motivul pentru care MCSI este in proces de a realiza capitalizarea. Tine, insa, si de maturitatea actionarului minoritar, Fondul Proprietatea, de a sustine acest demers.

In cazul in care FP nu va fi deschisa catre capitalizarea Postei Romane, desi statul roman este actionar majoritar si se afla in prezent cu banii in cont pentru a face aceasta capitalizare, nu va putea fi dusa la indeplinire daca FP nu isi manifesta interesul.

Fostul ministru Delia Popescu spunea acum o luna ca “as fi destul de rezervata pe subiectul acesta, inca nu suntem aliniati total in ceea ce inseamna capitalizarea. Repet insa, cred ca ambii actionari, statul prin MCSI ca actionar majoritar, sau Fondul Proprietatea, ca actionar minoritar, vor da dovada de maturitate in interesul companiei si al celor 27.000 de lucratori”, puncteaza ea.

Citeste si:

Rolul acestei capitalizari este acela de a face compania atractiva si, dupa aceea, sa fie listata la Bursa.

“Daca reusim anul acesta sa inchidem capitalizarea, realist, in maxim doi ani putem vorbim de o listare la bursa”, sublinia sefa MCSI.

Augustin Jianu va primi, fara indoiala, in urmatoarea perioada toate datele necesare realizarii acestui proiect.

4. Indentificarea redundantelor din sistemele informatice publice

Desi nu se afla „pe ordinea de zi” a proiectelor noului ministru, si nici macar in promisiunile PSD, este absolut esential sa continue analiza achizitiilor de sisteme si echipamente IT la nivelul administratiei publice centrale, pentru a se depista, printre altele, ce alte redundante exista.

Dupa descoperirea lor, se va trece la eficientizarea resurselor IT la nivelul administratiei publice centrale si, de ce nu, tragerea la raspundere a celor care au semnat si realizat proiecte „pe genunchi”, din bani publici. Desi PSD nu a punctat in campanie lupta impotriva coruptiei ca o prioritate centrala, existand chiar voci care spun ca, din contra, vor introduce legi care sa ii protejeze suplimentar, continuarea cercetarilor realizate de guvernul anterior ar elucida si mai multe contracte dubioase.

Un alt punct important este o mai mare transparentizare si incercarea de a atrage mai multe companii private in licitatii pentru proiecte publice. Multe dintre companiile private de top din IT-ul local refuza sa participe la licitatii din cauza lipsei de transparenta si a „jocurilor deja facute”.

5. Securitate sporita

Securitatea informatica este unul dintre cele mai fierbinti subiecte ale deceniului si, daca Jianu si echipa sa chiar vor reusi sa lege informatic institutiile publice de cetateni, subiectul securitatii devine de o importanta extrema.

Insusi Augustin Jianu recunostea, insa, la inceputul anului trecut, din pozitia de sef al CERT-RO, ca Romania este ideala pentru a fi folosita in atacuri cibernetice asupra altor tinte din afara, avand o protectie foarte slaba a calculatoarelor si a retelelor cibernetice. Ce lipseste cel mai mult, insa, este o lege a securitatii cibernetice. In 2015, sute de mii de computere au fost compromise.

Daca interoperabilitatea institutiilor publice va deveni, in sfarsit, realitate, este necesara o lege care sa traseze raspunderea pentru o infrastructura cibernetica. Este de asteptat ca acest proiect sa fie prioritar pentru Jianu, cu atat mai mult cu cat este unul dintre subiectele cu care este cel mai familiar.

6. Tranzitia de la televiziunea analogica la televiziunea digitala

Tine tot de acest guvern si de Ministerul condus de Augustin Jianu sa realizeze, pana in 2019, tranzitia la televiziunea digitala. Tranzitia se va realiza in doua etape, pentru radio la jumtatea anului, pentru televiziune la finalul lui 2019 – sau, cel putin, acestea sunt planurile initiale. Ramane de vazut daca Jianu si echipa din Minister se va putea incadra in termenul impus de Comisie.

7. Continuarea proiectelor Smart City

Anul 2016 a fost anul in care, in Romania, s-a vehiculat cel mai mult termenul de „Smart City”, oras inteligent, tehnologizat, adaptat la realitatile informatice actuale. Alba Iulia a reprezentat proiectul pilot pentru Guvernul anterior, care a si lasat mostenire un ghid care poate fi folosit atat de MCSI, cat si de primari.

Sursa foto: Agerpres Foto