Asistam la o tendinta din ce în ce mai accentuata a companiilor mici si mari de a se pozitiona si pe Internet. Începutul este acela al achizitionarii (inchirierii) unui nume de domeniu, bine-cunoscutul www.nume.ro (sau nume.com, nume.net). La sfârsitul primului trimestru al anului 2005, în lume fusesera înregistrate peste 76,5 milioane nume de domenii, se afirma într-un raport al VeriSign. În România, o statistica neoficiala arata ca numarul domeniilor înregistrate se apropie de 100.000.

De unde începem?

Întotdeauna trebuie sa va documentati înainte de a cumpara un nume de domeniu. Domeniul pe care vi-l doriti este unul distinctiv? Altfel spus, nu exista nici o marca înregistrata care sa se confunde cu acel nume de domeniu? Ce fel de domeniu va doriti? Unul cu rezonanta internationala („.com“, „.net“, „.biz“ etc.), sau unul national („.ro“)? Trebuie sa aveti in vedere faptul ca inregistrarea domeniilor „.ro“ confera la acest moment dreptul de a va folosi de ele pentru totdeauna (în termeni tehnici, acest drept se cheama drept de folosinta exclusiva). Alte tipuri de domenii va ofera însa doar posibilitatea înnoirii anuale a calitatii de proprietar (la domeniile „.com“ plata este anuala, iar în conditiile în care nu se mai face plata domeniul este pierdut).

Odata ce v-ati decis, mergeti la un vânzator online: spre exemplu, www.rnc.ro pentru domeniile „.ro“, unde un astfel de domeniu costa 61 de dolari, in-cluzand TVA, www.softhost.ro ori www.domreg.ro, unde un domeniu „.com“ sau „.net“ costa 15 dolari anual.

Primul venit, de obicei servit

Indiferent de vânzator, regula de baza a înregistrarii numelor de domenii este simpla: „Primul venit, primul servit“. Dar aceasta este o regula cu unele exceptii. Cumparatorului i se precizeaza ca „acceptarea unei aplicatii si înregistrarea unui nume de domeniu nu înseamna ca i se recunoaste dreptul legal de a folosi acel domeniu, de exemplu cazul numelor de domenii ce se refera la marci înregistrate, nume de firma sau de personalitati bine cunoscute“. Pot exista astfel situatii în care numele de domeniu înregistrat de unii cumparatori sa fie apoi trecute, prin interventia instantei judecatoresti, în proprietatea altor persoane.
În România, astfel de actiuni de recuperare a unor nume de domenii au fost si sunt relativ rare. Astfel, în anul 2000, Tribunalul Bucuresti Sectia a III-a Civila a pronuntat o sentinta prin care domeniul www.airfrance.ro îi revenea companiei aviatice, în 2001 s-a intamplat la fel cu www.coca-cola.ro, si, ulterior, în 2003, au venit la rând www.asirom.ro, www.topghid.ro, www.billa.ro, www.swissair.ro . În total, pana in prezent, putem vorbi de zeci de decizii similare celor de mai sus.

Atentie la typosquatteri!

Domeniul ar trebui sa reflecte fie denumirea, fie aria de activitate a companiei dumneavoastra. În situatia în care sunteti detinatorul unei marci înregistrate, domeniul ar trebui sa fie identic cu transcrierea literala a marcii în cauza. Puteti opta si pentru înregistrarea mai multor nume de domenii pentru aceeasi afacere. Spre exemplu, înainte ca America Online sa anunte preluarea Time Warner, au fost înregistrate cel putin 20 de nume de domenii care ar fi putut fi utile pentru viitoarea companie, incluzând: AOLTime.com, AOLTW.com, AmericaOnline TimeWarner.com etc.

În acelasi timp, ati putea lua în considerare si înregistrarea unor nume de domenii care pot reprezenta scrierea gresita a domeniului companiei dumneavoastra. În cazul Google.com, puteti observa cu usurinta ca atât www.gogle.com, cât si www.goolge.com sau chiar www.gooogle.com, merg tot la faimosul motor de cautare. În acest fel, va puteti feri de eventuala pierdere a utilizatorilor care scriu gresit adresa domeniului dumneavoastra si preîntâmpinati situatia în care diverse persoane vor dori sa beneficieze de pe urma succesului pe care îl veti avea in afaceri. În America a fost inventata si denumirea „typosquatters“ pentru acesti exploatatori ai greselilor de dactilografiere ale utilizatorilor. Tot acolo exista si o lege aplicabila acestei situatii. În România nu avem un text comparabil, desi în unele cazuri (domeniul este marca înregistrata) detinatorul se poate proteja de acest fel de profitori.

Citeste si:

Cum se vinde un domeniu

Domeniile de Internet sunt, în general, transferabile. Este normal, atâta vreme cât un domeniu poate sa constituie un pas imens în reusita în afaceri a unei companii. Ar trebui amintit aici ca, spre exemplu, domeniul Business.com a fost vândut pentru 7,5 milioane dolari, în timp ce Loans.com si Wine.com au fost ceva mai ieftine, valorând „doar“ 3 milioane de dolari.

În cazul domeniilor „.ro“, transferul numelui este posibil, cu unele conditii însa. Detinatorul actual trimite prin fax la RNC un document semnat prin care îsi exprima acordul privind renuntarea la numele respectiv. Este ciudat totusi ca RNC mentine înca în vigoare o clauza obligatorie a acestei cereri de transfer: „Mentionam ca transferul dreptului de folosinta asupra domeniului a fost facut cu titlu gratuit“. Cu alte cuvinte, înca nu este permisa vânzarea numelor de domeniu „.ro“. Cel putin nu oficial pentru ca vânzarea numelor de domenii este o practica fireasca si veche in România. Iata una dintre modalitatile de ocolire a legii: infiintezi o firma, treci domeniul gratuit în patrimoniul acesteia si apoi vinzi afacerea. În realitate, firma nu valoreaza nimic fara acel domeniu de Internet. Vinzi aplicatia care sta în spatele unui domeniu de Internet, desi aplicatia costa mult mai putin decât domeniul în sine.

Capcane de evitat

Aveti grija ca numele dumneavoastra sa apara pe viitor ca nume de proprietar al domeniului in baza de date de la RNC (www.rnc.ro). Altfel spus, înregistrarea domeniului trebuie sa fi fost facuta pe numele dumneavoastra. Cereti sa va fie emisa o factura fiscala pentru achizitia numelui de domeniu, factura pe care sa scrie clar „achizitie domeniu internet www.nume.ro“, în dreptul produsului comandat.

Uneori vi se pot prezenta oferte extrem de atractive, cu privire la începutul unei afaceri pe Internet (nume de domeniu, gazduire, publicitate, toate in cadrul unui pachet extrem de atractiv ca pret). Va sfatuim sa fiti îndeajuns de curiosi încât sa cititi conditiile în care se face prestarea acelui serviciu integrat.

Acum câtiva ani, unii români au aflat cu stupoare ca numele de domeniu pe care îl achizitionasera printr-o astfel de procedura le era, de fapt, doar închiriat.
Închirierea este o alta capcana de evitat. Pentru a închiria, trebuie sa stiti cu adevarat ce va doriti de la acel nume de domeniu. N-o sa-l puteti transforma niciodata într-o marca înregistrata. În plus, au aparut deja situatii cand cel care inchiriaza nu-si plateste datoriile si pierde dreptul de proprietate asupra domeniilor inchiriate. Astfel, chiriasii raman „pe drumuri“, desi nu sunt rau-platnici. Ori sunt nevoiti sa accepte conditiile impuse de noul proprietar al domeniului, care uneori pot fi draconice.

De regula, închirierea este o alternativa atunci când numele de domeniu va fi folosit pentru o perioada limitata de timp (campanii promotionale). Trebuie sa aveti în vedere faptul ca investitiile în promovarea domeniului închiriat sunt pe termen foarte scurt. Daca va hotarâti sa închiriati, aveti grija la termenii contractului si la posibilitatea de a prelungi acest termen. Încercati sa impuneti cât mai multe garantii si despagubiri pe care le va plati detinatorul domeniului daca nu respecta contractul. Ar fi preferabil sa puteti strecura o clauza care va permite sa preluati domeniul în proprietate la finalul închirierii. Verificati daca persoana care încearca sa va închirieze domeniul este detinatoarea de drept a acestuia.