Discutiile s-au intensificat in ultimele zile, potrivit unor surse din industrie, iar producatorii analizeaza experienta avuta la prabusirea financiara a Argentinei, in 2002, cand unele companii au acceptat sa continue livrarile de medicamente fara plata, o perioada de timp, informeaza Mediafax.

Directorii principalilor companiii farmaceutice, in special cele cu sedii in Europa, sunt sub presiunea de a evita o catastrofa medicala care ar putea aparea daca importurile elene vor fi oprite din cauza devalorizarii drahmei emise in cazul renuntarii la moneda unica.

"Exista o obligatie morala de continuare a livrarilor. Grecia nu este o piata mare, astfel ca majoritatea companiilor pot absorbi impactul. Daunele asupra reputatiei ar fi mult mai mari decat costul economic", a declarat Simon Friend, director la PricewaterhouseCoopers.

Planurile sunt in discutie, ideea este de a avea o schema pregatita sa fie aplicata rapid, care sa asigure furnizarea de medicamente esentiale, timp de cateva luni, potrivit unei persoane apropiate situatiei.

Directorul general al Federatiei Europene a Industriei Farmaceutice si a Asociatiilor, Richard Bergstrom, a confirmat ca grupul sau discuta situatia din Grecia.

"Evident suntem in alerta si discutam. Suntem in contact strans cu Comisia Europeana si comisia de lucru pentru Grecia", a spus Bergstrom.

Comisia pentru Grecia a fost infiintata anul trecut, pentru a ajuta autoritatile de la Atena sa trateze criza datoriilor.

Grecia importa aproape toate medicamentele necesare si este dependenta in special de produsele comercializate sub brandurile proprii ale companiilor, intrucat se opune produselor generice mai ieftine, astfel ca cheltuieste sume relativ mari pe cap de locuitor in acest domeniu.

Sistemul de sanatate s-a confruntat deja in ultimele luni cu unele deficite de medicamente, iar spitalele elene datoreaza 1,21 miliarde de euro producatorilor, potrivit Asociatiei Elene a Companiilor Farmaceutice.

Unele companii, precum Novo Nordisk din Danemarca, cel mai mare furnizor de insulina la nivel mondial, a cerut de mult timp plata facturilor restante.

Citeste si:

Alte companii, cum este GlaxoSmithKline din Marea Britanie, a anuntat ca nu a schimbat termenii contractuali si nu cere achitarea imediata a restantelor.

Grupul elvetian Roche, cel mai mare furnizor mondial de medicamente oncologice, are o abordare nuantata. Anul trecut, compania a recurs la un sistem de plata la livrare, pentru spitale. Politica nu se aplica in cazul unor produse esentiale, ca cele pentru HIV sau pentru pacientii cu transplante de organe.

Grecia reprezinta doar 1% din piata mondiala a medicamentelor, dar poate avea un impact mai mare ca urmare a apartenentei la Uniunea Europene.

Reducerea preturilor in Grecia poate provoca scaderi automate in tari mai bogate, prin practica pretului de referinta la alte state, ceea ce industria vrea sa evite.

Scaderea preturilor medicamentelor in Grecia, in ultimii doi ani, a contribuit la revanzarea acestora de catre comerciantii en-gros spre exemplu in Germania, unde preturile sunt mai mari.

Sistemul este acceptat in UE pentru ca ajuta la mentinerea preturilor din sistemele europene de sanatate la niveluri mai scazute.
Producatorii sunt insa nemultumiti si vor asigurari ca un plan de aprovizionare de urgenta, pe termen scurt, cu medicamente va include conditia ca livrarile sa ajunga la pacientii greci.

Intre timp, multi pacienti eleni au deja dificultati sa obtina medicamentele prescrise, a declarat Apostolos Veizis, director de programe la organizatia Medecins Sans Frontieres in Grecia.

Unul dintre motive este lipsa de lichiditati a farmaciilor, iar un altul faptul ca populatia nu are bani sa plateasca costul de 10%-25% al retetelor care nu este acoperit de sistemul de asigurari de sanatate.