Realizarea unui nou test va depinde de "disponibilitatea unui bolnav care intruneste criteriile (pentru operatie, n.r.), conjugata cu rezultatele analizelor efectuate de inginerii de la Carmat si de clinicieni, cel mai probabil peste cateva saptamani", a declarat Philippe Pouletty, cofondatorul Carmat, pentru postul de radio privat Europe 1.
Primul pacient, in varsta de 76 de ani, care a primit, pe 18 decembrie 2013, o inima artificiala realizata de compania Carmat, a decedat pe 2 martie, implantul fiind considerat concludent, "in cadrul unui test pentru care criteriul de succes era de 30 de zile", a precizat compania intr-un comunicat.
"In prezent, nu stim care este cauza mortii pacientului, efectuam analize aprofundate inainte de a trece la urmatorul implant", a explicat Philippe Poletty, respingand posibilitatea unui scurtcircuit care sa fi provocat defectarea protezei.
"Inima s-a oprit brusc. A avut loc un scurtcircuit. Acest lucru a dus la un infarct, identic cu acela pe care il poate suferi o inima naturala bolnava", a afirmat, pe de alta parte, profesorul Alain Carpentier, avansand singura explicatie disponibila pana acum.
"Proteza este un instrument complex, in relatie cu sistemul vascular al pacientului si cu unitatea de alimentare, prin urmare, orice simplificare excesiva este falsa", a spus Philippe Poletty.
Cu o zi dupa decesul pacientului, la 75 de zile dupa implantarea unei inimi artificiale, Carmat a anuntat ca mentine programul de teste, unde au fost inclusi patru pacienti "cu pronostic vital rezervat", conform precizarilor oferite la momentul respectiv de profesorul Christian Latrémouille, care a efectuat interventia chirurgicala.
Compania Carmat, infiintata de chirurgul Alain Carpentier, celebru pe plan mondial dupa ce a inventat valvele cardiace Carpentier-Edwards, doreste sa acopere penuria notorie de transplanturi, careia ii cad victime zeci de mii de persoane care sufera de insuficienta cardiaca avansata.