Referendumul de duminica din Turcia duce la cea mai mare schimbare politica din tara de la infiintarea republicii, in urma cu aproximativ 95 de ani, relateaza The Guardian, care prezinta principalele schimbari aprobate de populatie la consultarea populara. Opozitia a cerut Inaltei Comisii Elecorale sa anuleze rezultatul referendumului.

UPDATE ora 13.05 Partidul Republican al Poporului (CHP, opozitie) a cerut, luni, Inaltei Comisii Electorale (YSK) sa anuleze rezultatul referendumului care-i acorda puteri vaste presedintelui Recep Tayyip Erdogan, relateaza The Associated Press, potrivit News.ro.

Bulent Tezcan, vicepresedintele CHP, a citat nereguli in desfasurarea votului. Exista ”doar o singura cale de a pune capat discutiilor despre legitimitatea votului si de usura oamenii, iar aceasta este ca Inalt Comisie Electorala sa anuleze votul”, a declarat el.

Decizia fara precedent a YSK de a accepta ca valide buletine de vot care nu poarta stampila oficiala de control a provocat indignarea opozitiei.

Tezcan a declarat luni, la Ankara, ca numararea buletinelor de vot a avut loc initial in secret, in mai multe sectii de votare. El a spus ca observatorilor nu li s-a permis sa vada procentele timp de cel putin o ora si jumatate, dupa ce a fost acceptata o plangere a partidului in acest sens.

Vicepresedintele CHP a precizat ca YSK a luat decizia sa accepte ca valide buletinele de vot care nu aveau stampila de control in urma unei plangeri depuse de catre un oficial din cadrul Partidului Justitiei si Dreptartii (AKP, islamo-conservator, la putere).

”Ea a fost implementata la momentul la care s-a simtit ca voturile "nu" erau in avans fata de voturile "da ”, a declarat Tezcan.

Peste 25 de milioane de turci au votat in favoarea modificarii Constitutiei pentru a-i oferi prerogative sporite presedintelui Recep Tayyip Erdogan, in timp ce peste 23,7 milioane au votat impotriva. Cele 18 amendamente supuse la vot si aprobate vizeaza in primul rand prerogativele puterii executive si legislative, potrivit News.ro.

Cele mai importante dintre ele sunt:

  • Abolirea functiei de premier. Presedintele va numi cabinetul si va avea un numar de vicepresedinti. Parlamentul nu va mai monitoriza ministrii si nu va mai avea dreptul sa initieze motiuni de cenzura.
  • Presedintele nu va mai fi nevoit sa ramana neutru, ci va putea sa isi mentina afilierea politica. In prezent, presedintele trebuie sa se retraga din partid dupa alegeri.
  • Numarul membrilor Parlamentului creste de la 550 la 600, iar varsta minima este coborata la 18 ani.
  • Presedintele poate fi demis de Parlament. In prezent, el poate fi pus sub acuzare de Legislativ pentru tradare.
  • Tribunalele militare vor fi abolite.
  • Presedintele va putea numit patru din totalul de 13 judecatori ai celei mai inalte instante judiciare din tara.
  • Erdogan va putea ramane la putere inca 12 ani. In baza Constitutiei actuale, Erdogan avea dreptul in total la doua mandate. Astfel, daca ar castiga alegerile din 2019, ar fi putut ramane la putere pana in 2024. Insa, dupa intrarea in vigoare a amendamentelor aprobate, va avea dreptul la inca doua mandate, deci va putea ramane la putere pana in 2029.

Recep Tayyip Erdogan - care a tinut zeci de mitinguri in Turcia si care a ajuns sa-si piarda vocea incercand sa-si electrizeze sustinatorii - nu si-a menajat eforturile pentru a triumfa, duminica, in cel mai important scrutin din viata sa. La noua luni dupa ce a infrant o tentativa sangeroasa de puci, presedintele turc, in varsta de 63 de ani, a jucat totul in referendumul pe tema revizuirii Constitutiei.

Sustinatorii lui Erdogan considera ca reforma este necesara in vederea asigurarii stabilitatii la varful statului, insa criticii sai denunta un text redactat ”pe comanda” pentru actualul presedinte, acuzat de o deriva autoritarista.

Erdogan a batut Turcia in ultimele saptamani pentru a-si mobiliza sustinatorii, din Diyarbakirul kurd si pana la Izmir, la Marea Egee, fara sa uite Istanbulul, unde si-a scris primele pagini ale legendei politice. Din cauza ritmului epuizant - mai multe mitinguri pe zi -, Edogan a fost nevoit sa-si anuleze, la sfarsitul lunii martie, discursuri in estul tarii, dupa ce si-a pierdut vocea. Presedintele turc si-a folosit mai mult ca niciodata calitatile de tribun fara pereche, sustinand discursuri intesate de poezie nationalista si fragmente din Coran, neobosit, pentru a impregna spiritele.

”Erdogan este un imam in sensul oratorului capabil sa electrizeze multimile, sa le faca sa planga sau sa le faca sa le fie frica”, subliniaza Samim Akgonul, profesor la Universitatea din Strasbourg.

Posibil referendum privind reintroducerea pedepsei cu moartea in Turcia

Erdogan a evocat la putin timp dupa incheierea scrutinului posibilitatea de a organiza un nou referendum, de aceasta data pe tema reintroducerii pedepsei cu moartea, o initiativa care pune capat procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeana.

“Daca (un proiect de lege aprobat de Parlament – n.r.) ajunge in fata mea, il voi aproba. Dar daca nu exista sustinere, atunci ce ar trebui sa facem? Atunci ar trebui sa organizam un nou referendum pentru aceasta”, a afirmat Erdogan.

Erdogan, un sultan de nedetronat

Erdogan este prezentat adesea in Occident drept un sultan de nedetronat, insa aceste eforturi arata, potrivit lui Aydin Aydintasbas de la Consiliul European pentru Relatii Internationale, ca ”sultanatul” nu-i este tocmai total. "Erdogan trebuie sa continue sa castige scrutinuri pentru a ramane la putere si sa faca in permanenta campanie", explica ea.

De cand a venit la putere - in 2002 - partidul sau al Justitiei si Dezvoltarii (AKP), Erdogan a trecut prin zeci de scrutine, din care a iesit invingator.

Referendumul de duminica are loc dupa cel mai dificil an din cariera sa politica, in care au fost o serie de atentate sangeroase si, mai ales, o tentativa de lovitura de stat, in noaptea de 15 spre 16 iulie.

Imaginea lui Erdogan adresandu-se in acea noapte natiunii de pe ecranul unui smartphone, livid la fata, a marcat spiritele. La fel ca sosirea sa triumfala pe principalul aeroport din Istanbul, dimineata, marcand infrangerea pucistilor.

Erdogan, care domina politica turca de 15 ani, pare hotarat sa marcheze istoria tarii sale, dupa modelul fondatorului Republicii, Mustafa Kemal.

”Un magar moare, saua ii supravietuieste. Un om moare, opera ii supravietuieste”, repeta adesea seful statului, care si-a multiplicat, de asemenea, trimiterile la sultanul Mehmet al II-lea, cel care a cucerit Constantinopolul in 1453.

Proiectele sale gigantice de infrastructura au transformat deja fata Turciei, dar mai ales a Istanbulul, unde un al treilea pod traverseaza deja Bosforul, dar si mai multe tuneluri.

Recep Tayyip Erdogan: de la vanzatorul stradal, la cel mai puternic om din Turcia

Nascut la Kasimpasa, un cartier popular din Istanbul, Erdogan se lauda adesea cu originile sale modeste. Educat la un liceu religios, vanzator stradal, "Tayyip" a visat o vreme la o cariera de fotbalist, dupa care s-a lansat in politica, in miscarea islamista.

Ales primar al Istanbulului in 1994, el triumfa in 2002, cand AKP obtine victoria in alegerile legislative si devine premier, un an mai tarziu, dupa ce-i este amnistiata o pedeapsa cu inchisoarea la care a fost condamnat dupa ce a recitat in public un poem religios.

”Reis” (sef) ramane pentru sustinatorii sai omul miracolului economic si reformelor care au eliberat majoritatea religioasa si conservatoare din tara de dominatia elitei laice.

Insa, de la marile manifestatii antiguvernamentale din primavara lui 2013, reprimate cu brutalitate, el a devenit totodata figura cea mai criticata din Turcia, constestatarii sai denuntand o deriva autocratica si islamista.

In cadrul starii de urgenta, in vigoare de la puciul esuat, autoritatile si-au multiplicat arestarile in randul opozantilor prokurzi, acuzati de ”terorism” si in randul jurnalistilor critici.

Anumiti analisti apreciaza ca presedintele, considerat un pragmatic, in pofida temperamentului sau vulcanic, ar putea sa-si imblanzeasca tonul fata de Europa si sa faca un gest de deschidere catre kurzi dupa referendum - in cazul in care iese invingator.

Revizuirea Constitutiei, supusa votului turcilor duminica, ii va permite lui Erdogan, teoretic, sa ramana la putere pana cel putin in 2029. El va avea atunci varsta de 75 de ani.

Peste 51% dintre turci au votat in favoarea extinderii prerogativelor lui Erdogan

Circa 51,4% dintre turci au votat la referendumul de duminica in favoarea extinderii prerogativelor presedintelui Recep Tayyip Erdogan, iar aproximativ 48,6% au votat impotriva, arata rezultatele anuntate dupa numararea tuturor voturilor, potrivit News.ro.

Peste 25 de milioane de turci au votat in favoarea modificarii Constitutiei pentru a-i oferi prerogative sporite presedintelui Recep Tayyip Erdogan, in timp ce peste 23,7 milioane au votat impotriva.

Seful Comisiei Electorale a Turciei (YSK) a confirmat oficial ca referendumul ce ii extinde prerogativele presedintelui a fost adoptat, relateaza Reuters. El a precizat ca rezultatele sunt provizorii si ca acestea trebuie confirmate, pentru a deveni oficiale, ceea ce se va intampla, probabil, in termen de 11 sau 12 zile.

Rata de participare la scrutin a fost de aproximativ 86%, au precizat autoritatile. In Turcia nu exista prag minim pentru ca o consultare populara sa fie valida.

Referendumul de dumnica a adus cea mai importanta schimbare politica de la declararea Republicii Turce, in 1923.

Hotararea de care a dat dovada Erdogan pentru a organiza si promova referendumul l-a facut sa intre in conflict cu o serie de tari europene, care au anulat mitingurile electorale la care urmau sa ia parte ministrii sai pentru a convinge alegatorii din strainatate.

Victor Ponta saluta victoria lui Erdogan

Fostul premier Victor Ponta a scris luni, pe Facebook, ca rezultatul referendumului din Turcia nu este contestat de nimeni, chiar daca este foarte strans, democratie insemnand ca decizia apartine celor care voteaza.

„Poporul turc a votat / si rezultatul nu este contestat de nimeni - desi este foarte strans (doar 1,5 milioane voturi diferenta)! Si «democratie» inseamna ca decizia apartine celor care voteaza”, a precizat Victor Ponta.

Social-democratul a mai afirmat ca deontologii si propaganda din tara noastra nu sunt multumiti de rezultatul referendumului din Turcia, deoarece sunt „mai europeni decat europenii si mai democrati decat democratii”.

„Problema este ca Uniunea Europeana nu este multumita de rezultat / nici presa internationala / nici «deontologii» si Propaganda din tara nostra (aia care sunt mai europeni decat europenii, mai democrati decat democratii si mai catolici decat Papa). In Romania conteaza ce voteaza oamenii doar daca voteaza cum se asteapta «Propaganda» - altfel se considera un vot gresit, contestat, criticat si care oricum merita si trebuie schimbat”, a subliniat deputatul.

Victor Ponta si-a incheiat postarea precizand ca „in Turcia e altfel”.

Victor Ponta este cunoscut pentru opiniile sale pro-Erdogan. De altfel, de cand nu mai este premier, el a facut si mai multe vizite private in Turcia. In iunie 2015, cand era premier, Ponta a fost operat la genunchiul stang la un spital din Istanbul, scrie News.ro.

Sursa foto: Frederic Legrand - COMEO / Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri