Interventiile masive ale bancilor centrale de la sfarsitul saptamanii trecute au permis limitatea panicii care a caracterizat pietele financiare.

Acestea s-au panicat odata cu anuntul celei mai mari banci listate franceze, BNP Paribas, care a fost fortata sa inghete trei fonduri de investitii pe piata creditelor ipotecare din Statele Unite ale Americii.

Daca si alta institutie financiara importanta ar anunta in zilele urmatoare pierderi importante, pietele isi vor relua cu siguranta evolutia lor in sens negativ, afirma AFP.

Pietele isi vor indrepta din nou atentia in acest caz catre bancile centrale, asteptand, mai ales din partea Federal Reserve, o decizie legata de reducerea dobanzii de referinta, pentru a restabili situatia si a restaura fluxul de lichiditati.

In ciuda sentimentelor de panica ce au cuprins bursele mondiale in cursul zilelor de joi si marti, tensiunea nu a atins totusi o amploare catastrofica, scaderile inregistrate fiind totusi moderate.

Bursa de pe Wall Street si-a redus pierderile la sfarsitul saptamanii, indicele sau principal, Dow Jones Industrial Average, finalizand sedinta bursiera in crestere de 0,44%, informeaza AFP.

In Europa, imaginea este putin mai sumbra. Bursa de la Londra a incheiat saptamana cu o scadere de 3%, cea de la Frankfurt - 1,24% iar cea de la Paris - aproximativ 2,67%.

Insa pietele europene au fost relativ ferite pana in acest moment de efectele crizei pietei americane a creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc, inainte de anuntul bancii franceze BNP Paribas, care nu a mai putut fi ignorat.

Citeste si:

In Asia, bursa de la Tokio a incheiat saptamana cu o scadere de 1,27% iar cea de la Hong-Kong cu o scadere de 3,31%.

Daca criza s-ar fi agravat insa, pietele financiare ar fi putut fi confruntate cu realitatea ca bancile centrale nu sunt neaparat gata sa isi asume toate consecintele exceselor din ultimii ani, afirma AFP.

Ben Bernanke, care conduce Federal Reserve, sistemul american de banci centrale, de la inceputul anului 2006, se confrunta momentan cu prima criza adevarata a mandatului sau.

Marja sa de manevra este limitata intre datoria de a impiedica urcarea inflatiei in Statele Unite ale Americii si incercarea de a evita o veritabila paralizare a pietei creditelor.

Daca acesta va decide sa "inunde" piata cu lichiditati, va contrazice mesajul sau anti-inflationist. Daca insa, in mod contrar, va alege sa mentina politica sa monetara actuala, va fi acuzat de piete ca agraveaza criza.

"Cel mai mare serviciul pe care l-ar putea face lui insusi si pietelor ar fi sa nu cedeze tentatiei de a face o favoarea Wall-Street-ului sau altora si sa se mentina fidel politicii sale de asigurare a stabilitatii preturilor", estimeaza cotidianul Wall Stret Journal intr-un editorial de sambata.

Americanii numesc "hazard moral" politica conform careia institutiile publice ramburseaza sumele pierdute de investitorii care au ales investitii cu grad ridicat de risc si momentan aceasta expresie este foarte utilizata.

"Bancile centrale nu vor simti nevoia de a subventiona bancile private care trec printr-o perioada dificila din cauza unor decizii nefericite. Problema e ca bancile centrale au o marja de manevra foarte ingusta, limitata intre decizia de a lasa bancile sa isi continue activitatea pana se apropie de faliment si aceea de a permite pietelor sa evolueze doar pana cand actiunea lor ar ameninta intregul sistem", a precizat grupul Societe General intr-un comunicat.