Francezii, cei mai cheltuitori, americanii, cei mai economi

Un studiu de piata realizat recent de Synovate, pe un esantion de 5.627 de respondenti din intreaga lume, releva aspecte interesante privind atitudinea persoanelor intervievate fata de bani. Cine castiga bani si cine reuseste sa mai si pastreze din ei, cine este un mare cheltuitor si cine un bun econom, ce fac oamenii cu maruntisul, cat de esentiale sunt lucrurile neesentiale, dar care ne consuma o parte importanta din buget � acestea au fost cateva din intrebarile la care au raspuns esantioane reprezentative de populatie din urmatoarele zone ale lumii: Statele Unite ale Americii, Franta, Portugalia, Romania, Germania, Spania, Serbia, Bulgaria, Singapore, China si Taiwan.

Potrivit rezultatelor studiului Synovate, indemnul finantistilor de a pune deoparte 10% din castiguri este urmat numai in Asia de catre majoritatea respondentilor, pentru ca, in alte tari, mai mult de jumatate din persoanele intervievate au afirmat ca economisesc mai putin sau chiar deloc. Pe ansamblu, americanii, germanii, taiwanezii si singaporezii sunt cei mai economi, in timp ce sarbii si bulgarii economisesc cel mai putin. In ciuda veniturilor similare cu ale acestora din urma, romanii sunt mult mai chibzuiti. In ceea ce priveste natiunile bogate, francezii par a fi cei mai cheltuitori, 38% din ei neeconomisind nimic.

Intr-o proportie de 90%, respondentii de peste tot au declarat ca isi cheltuiesc banii pe lucruri care nu sunt de stricta necesitate. Bulgarii, de exemplu, pe langa faptul ca nu sunt prea economi, cheltuiesc relativ mult in raport cu banii pe care ii castiga. Complet diferit stau lucrurile in Germania si Portugalia, tari in care 13% din intervievati au spus ca nu cumpara lucruri neesentiale. De asemenea, germanii si portughezii cheltuiesc relativ putin raportat la venitul lor.

Pe ce se cheltuiesc cei mai multi bani? Rezultatele cercetarii arata ca, in cazul americanilor, germanilor, spaniolilor si singaporezilor, pe vacante, iar in cel al francezilor, portughezilor si chinezilor, pe imbracaminte, incaltaminte si accesorii.

Electronicele reprezinta una din optiunile de a cheltui bani pe produse care nu sunt de stricta necesitate, dar numai in cazul unuia din cinci subiecti est-europeni. In schimb, spaniolii, bulgarii, chinezii si taiwanezii prefera sa investeasca in educatie si instruire. Ramanand in zona lucrurilor neesentiale, este cel mai probabil ca francezii, americanii si taiwanezii sa cedeze in fata unei mese copioase sau a bijuteriilor, sarbii in fata unui echipament sportiv, iar portughezii, in fata unui bilet la un eveniment cultural sau sportiv sau a unei �aventuri� de genul parasutismului acrobatic.

In general, 29% din respondenti au recunoscut ca au apelat la economiile lor pentru a-si permite cate o extravaganta. Acest lucru este valabil pentru o treime din romani, nemti sau spanioli. Bulgarii recurg la economiile lor doar in caz de urgenta, insa este cel mai putin probabil sa imprumute altora din banii economisiti sau sa ii risipeasca pe lucruri extravagante.

Cercetarea a examinat obiceiurile si atitudinea respondentilor legate de bani, intrebandu-i daca sunt de acord sau dezaproba o serie de informatii. De pilda, nimic nu se compara cu terapia prin cumparaturi atunci cand esti deprimat. Procentajele cele mai ridicate in sprijinul acestei afirmatii au fost in Romania (42%), Serbia (39%) si Bulgaria (44%), iar cele mai scazute in China (16%), Taiwan (19%) si in SUA (20%).

Aceasta diferenta semnificativa de atitudine pare a fi legata de deosebirile culturale. Ce destinatie ia maruntisul? In general, 47% il folosesc cat mai repede, 42% il pun de o parte, iar 8% pur si simplu il arunca. Bulgarii folosesc cel mai mult maruntisul, iar americanii cel mai putin. Portughezii (21%), sarbii (17%) si romanii (16%) sunt cei care, intr-o proportie mai mare decat restul intervievatilor, se debaraseaza de maruntis, aruncandu-l.

Despre cheltuielile si economiile romanilor

Adina Vlad, Client Service Director, Synovate, face cateva aprecieri asupra rezultatelor studiului, cu accent pe cele inregistrate in Romania. Precizam ca aceste comentarii explica scorurile mari, care pot indica tendinte. Ele nu se pot extrapola la situatia intregii tari, pentru ca exista oameni care nu pot fi incadrati in paradigmele descrise mai jos.

� In pofida unei situatii financiare similare bulgarilor si sarbilor, romanii economisesc mai mult decat vecinii lor si, de asemenea, cheltuiesc mai mult (42% sunt de acord cu terapia prin cumparaturi). In plus, isi ajuta prietenii din economii si isi mai satisfac si capriciile (aproximativ 40%). Toate aceste date tind sa ne surprinda, mai ales daca ne gandim ca Romania face parte din randul celor mai sarace tari din Europa.

� Oare ce anume se intampla de sunt romanii atat de inclinati catre a cheltui? In fapt, explicatia este relativ simplu de depistat. Terapia prin cumparaturi reprezinta supapa care genereaza sentimentul de implinire, de deschidere, de explorare. Nu mai traim, astfel, intr-o societate plina de constrangeri, ci intr-una care ofera varietate si abundenta. Este important de subliniat ca, intr-un final, cultura romana este una care aspira la deschidere, abundenta, echilibru, socializare. Iar cumparaturile inseamna distractie, aglomerare, varietate... In week-end, supermarketurile sunt pline iar cozile interminabile. Asta pentru ca, de fapt, romanul se distreaza la cumparaturi. Este un mod de relaxare simplu, accesibil si �colorat�.

� Paradoxal este faptul ca romanii reusesc sa economiseasca cheltuind! Explozia creditelor de nevoi personale demonstreaza acest lucru. Romanii platesc rate, iar ratele presupun disciplina de a pune niste bani de o parte pentru rata. Este si asta o forma de economisire.

� Romanii sunt foarte dispusi sa apeleze la propriile economii pentru a-si ajuta prietenii (62%). Rezultatul nu este surprinzator. Oricat de dificile ar fi conditiile de trai si oricat de mult s-ar plange de egocentrizarea societatii, intrajutorarea, chiar si la nivelul unui cerc restrans de prieteni, rude, cunostinte, va ramane puternic valorizata in Romania.

� Desi rezultatele studiului sunt oarecum paradoxale, ele indica o orientare optimista a societatii noastre. Daca romanul sustine ca el reuseste sa-si imparta banii intre economisire si investitie, chiar daca nu are prea multi, atunci inseamna ca a constientizat ca singura cale prin care poate sa-si satisfaca, mai intai, nevoile de baza, si apoi sa avanseze catre nevoi mai complexe, este aceea de a-si �misca� finantele.

� Are sau nu mai multa incredere in sine romanul de astazi? Este asta o tendinta? Ramane un obiectiv pentru un alt studiu. Ceea ce putem concluziona este ca romanul se bucura acum ca i-a fost data sansa de a cheltui. Poate consumerismul, profilat pe specific romanesc, inseamna cheia catre cresterea intregii societati. Este greu sa-i ceri acum romanului sa fie disciplinat si sa se contranga, pentru a avansa.
� A fost suficient timp constrans!

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

---

Te-ar putea interesa și: