Guvernul si-a indeplinit obligatiile asumate in fata institutiilor financiare internationale si a Uniunii Europene, reducand deficitul bugetar, dar bancile continua sa aiba dificultati, odata cu agravarea recesiunii si persistenta lipsei de lichiditati, informeaza Mediafax.

"Sistemul bancar din Grecia continua sa se confrunte cu un mediu operational dificil. Guvernul a comandat un studiu aprofundat privind optiunile strategice", se arata intr-un raport al autoritatilor de la Atena privind progresele masurilor de reforma, inaintat UE.

Aceste optiuni ar putea include fuziuni, la nivel local sau transfrontalier, sau infuzii de capital.

Guvernul se concentreaza pe stabilitatea financiara, in conditiile in care datoria publica va atinge149% din PIB pana in 2013, iar prognozele indica un declin economic de circa 4% in 2010.

Executivul a cerut in repetate randuri ca bancile sa analizeze aliante prin care sa devina entitati mai puternice si mai solide.

Citeste si:

Cu exceptia ATEbank, toate marile banci din Grecia au trecut testele de stres pan-europene, care au aratat ca pot face fata cresterii rapide a creditelor neperformante.

Atitudinea guvernului a generat speculatii privind preluarile si a contribuit la revenirea cotatiei actiunilor, de la jumatatea lunii iulie, cand Piraeus Bank a oferit 701 milioane euro pentru achizitia unor participatii detinute de guvern la ATEbank si Hellenic Postbank. Guvernul a anuntat ca va analiza serios oferta.

In plus, Executivul va anunta in curand bancile de investitii selectate pentru consultanta in cadrul studiului aprofundat.

"Credem ca exista sprijin pentru consolidarea la nivel local a sectorului bancar, in mediul politic, precum si la nivelul autoritatilor de reglementare si al bancilor. Consolidarea ar fi un factor pozitiv, din punctul de vedere al profiturilor si al accesului ulterior pe pietele de capital", a declarat Johan Ekblom, analist la BofA Merrill Lynch.

Unul dintre principalele motive de ingrijorare este accesul bancilor la finantare, care este dificil din cauza temerilor din piata privind riscul datoriilor suverane ale Greciei, ceea ce le obliga sa recurga la lichiditatile puse la dispozitie de Banca Centrala Europeana.