In iunie, comisarul european pentru Afaceri Monetare, Olli Rehn, a publicat un material in WSJ sustinand reducerile drastice ale cheltuielilor de catre guvernele europene cu datorii mari. La insistentele lui Rehn si ale colegilor lui, tari ca Marea Britanie, Grecia sau Spania au taiat cheltuielile si au redus sau au inghetat salariile in sectorul public.

"Nimeni nu poate trai peste posibilitati pe termen nelimitat, nici macar guvernele", a argumentat Rehn la momentul respectiv.

Foarte bine spus, noteaza cotidianul american. Dar cum ramane cu guvernele supranationale? Proiectul de buget al UE pentru anul urmator prevede o majorare de 5,8% fata de anul in curs, la aproximativ 143 de miliarde de euro, reprezentand astfel 1,2% din PIB al spatiului comunitar la nivelul din 2009.

Una dintre cele mai importante majorari, de 16,9%, vizeaza fondurile de coeziune ale UE, folosite pentru o redistribuire a banilor de la statele bogate catre cele sarace in interiorul Uniunii. Astfel de proiecte sunt benefice uneori, dar intr-un moment in care si bogatii UE se confrunta cu dificultati financiare, nu este cel mai potrivit moment sa-l jefuiesti pe Pierre pentru a-i da bani lui Pavel, noteaza publicatia.

Citeste si:

Si mai mai multe semne de intrebare ridica planurile de a majora cheltuielile administrative cu 4,4%, mai ales dupa ce executivul comunitar a promis sa-si respecte angajamentul de a nu creste numarul angajatilor.

Pentru anul 2013, UE vrea sa creasca bugetul cu pana la 8% fata de acest an, insa guvernele nationale au semnalat deja ca nu vor tolera astfel de majorari.

Negocierile dintre statele membre si UE ar putea incepe luna urmatoare, iar cresterea bugetului ar putea fi mai limitata, chiar daca sperantele in acest sens sunt reduse, considera WSJ, avand in vedere ca salariile functionarilor comunitari au crescut in fiecare an incepand din 1991.