"Principala infractiune generatoare de bani murdari ramane evaziunea fiscala, care a fost identificata in 79% din cazurile in care au fost relevate indicii temeinice privind savarsirea infractiunii de spalare de bani, iar domeniile predilecte sunt comertul exterior si interior, sectorul imobiliar, servicii, investitii, financiar si cel bancar", a spus Danescu, la un seminar privind criminalitatea financiara si informatica, citat de Mediafax.

Presedintele executiv al Asociatiei Romane a Bancilor a adaugat ca institutiile de credit reprezinta principalele entitati raportoare catre Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor.

Danescu a mai aratat ca in prezent se cauta solutii pentru ca bancile sa poata obtina un feed-back in cazul raportarilor trimise catre ONPCSB.

La randul sau, viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a aratat ca banca centrala are si o preocupare indirecta legata de infractionalitatea financiar-bancara, privind reputatia sistemului, care reprezinta o valoare esentiala, mai ales in perioade dificile, precum cea actuala.

"Nevoia de a reconstrui increderea intre clienti si banci, intre banci are ca un pilon esential si acest element, al certitudinii evitarii oricarei zone infractionale, al certitudinii evitarii oricarei tangente a unei activitati infractionale", a spus Olteanu.

Citeste si:

Oficialul BNR a identificat si o responsabilitate mai generala in ceea ce priveste participarea tuturor institutiilor si persoanelor la procesul de curatare a societatii, de crestere a nivelului de transparenta, si de crestere a nivelului de onestitate in activitatile economice.

"Fie ca este vorba despre relatiile dintre privat si public, fie ca e vorba despre relatiile dintre actori privati. In toate aceste imprejurari gradul de onestitate al activitatilor si al tranzactiilor trebuie sa creasca, gradul de transparenta si utilizare a transparentei fiind esentiale", a adaugat Olteanu.

Viceguvernatorul BNR crede ca adancirea crizei a fost cauzata si de neincrederea in sistemul financiar-bancar, care s-a compromis cel putin la nivelul conflictului de interese.

"Sistemul financiar global, mai ales dupa performantele negative din perioada care a dus la aparitia crizei si din primii ani ai crizei, vorbesc nu atat de Romania, ci mai mult centrele financiare internationale, nu a dat impresia unei zone curate din punct de vedere infractional, mai ales in zonele de conflict de interese, care din fericire in Romania sunt incriminate si reglementate, atat in Codul Penal si mai nou in Codul Civil. (...) Nu s-a actionat suficient de repede incat masuri, actiuni, in care clientii sa fie inselati, manipulati de bancherul lor sa fie evitate. In buna masura, si genul acesta de actiuni, fie ca era vorba de credite ipotecare, fie ca era vorba de piata derivatelor au dus la agravarea premiselor crizei", a adaugat Olteanu.

El a tinut sa precizeze ca aceste dimensiuni s-au regasit in special pe pietele sofisticate, iar in opinia sa nu au fost o caracteristica a pietei romanesti.