Principiile enuntate pe care se bazeaza Codul sunt, printre altele, maximizarea gradului de valorificare a activelor si a recuperarii de catre creditori, asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelasi rang, recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei si pre-insolventei unui co-contractant avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma neta datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare, potrivit Mediafax.

Conform actualei forme a Codului, insolventa debitorului - reprezentand insuficienta fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile - se prezuma atunci cand acesta nu a platit datoria fata de creditor dupa 30 de zile de la scadenta, nu dupa 90 zile ca in prezent. In acelasi timp, este mentinut articolul care stabileste ca insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

Pe acelasi principiu, un creditor va fi indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei in cazul in care creanta sa impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile, nu de peste 90 de zile ca in prezent.

O alta modificare este pregatita pentru cuantumul minim al creantei in functie de care poate fi formulata cererea de deschidere a insolventei, in conditiile in care, in prezent, este impusa o "valoare-prag" doar pentru creditor, de 45.000 lei. Prin Codul insolventei va fi introdusa o astfel de valoare-prag si pentru debitor, dubla fata de cea a creditorului.

Astfel, un debitor va putea cere intrarea in insolventa doar daca datoriile sale, de alta natura decat cele salariale, se cifreaza la minimum 90.000 lei, in timp ce creditorii vor putea cere intrarea in insolventa a debitorului pentru o creanta de 45.000 lei.

Premierul Victor Ponta declara in luna aprilie, in contextul scaderii veniturilor bugetare din impozitul pe profit, ca exista pe de o parte sunt multe firme care intra in insolventa pentru ca, neavand asigurat un flux de creditare, nu reusesc sa faca fata obligatiilor pe care le au atat fata de bugetul de stat, cat si fata de alti furnizori, dar sunt si firme care intra cu rea-credinta in insolventa pentru a nu mai plati niciun fel de taxa sau impozit, motiv pentru care trebuie accelerata modificarea legislatiei privind insolventa.

In acelasi timp, perioada de observatie din cadrul unei proceduri simplificate, care permite intrarea direct in faliment a unui debitor aflat in stare de insolventa (profesionisti persoane fizice supuse obligatiei de inregistrare, cu exceptia celor care exercita profesii liberale, intreprinderi familiale sau debitori care nu detin niciun bun ori ale caror acte contabile sau administratori nu pot fi gasiti), va fi substantial redusa, de la maximum 50 zile la maximum 20 zile, se mentioneaza in proiectul privind Codul insolventei.

Codul va egaliza regimul deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si cea a creditorilor. In prezent, cererea debitorului este judecata in 5 zile, iar cea a creditorului este analizata intr-un termen mult mai lung, astfel ca procedura este deschisa in baza cererii debitorului, care "controleaza" perioada de inceput. Prin Codul insolventei, cererile creditorilor vor fi atasate la cererea debitorului si vor fi judecate tot in termen de 5 zile.

"Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori ulterior inregistrarii celei dintai, cererile de deschidere a procedurii formulate de creditori se vor inregistra direct la cererea formulata de debitor. In cazul in care exista inregistrate cereri formulate de creditori si se depune o cerere a debitorului, serviciul registratura va efectua verificari din oficiu si, daca exista o cerere a unui creditor, va atasa cererea debitorului si/sau cererile ulterior depuse de creditori la cererea creditorului inregistrata mai intai. In acest caz, cererile se judeca in termen de 5 zile", se arata in draftul Codului insolventei.

Avocatii spun insa ca, in varianta actuala, proiectul nu acopera si o a treia situatie, respectiv cea in care cererea este depusa doar de catre creditor, nu si de debitor, caz in care termenul de judecata va fi la fel de lung ca in prezent.

Va fi mentinuta regula conform careia judecatorul sindic poate impune creditorului a carui creanta nu este constatata printr-o hotarare judecatoreasca cu putere de titlu executoriu sa consemneze la o banca o cautiune de 10% din valoarea creantei, dar suma maxima va fi limitata la 100.000 lei si fara obligatia ca aceasta cautiune sa fie varsata in cinci zile, ci pana la solutionarea cererii.

In prezent, insa, cautiunea trebuie depusa doar la cererea debitorului, daca acesta contesta starea de insolventa, prevedere care lipseste la acest moment din draftul Codului, astfel ca prevederea face inca obiectul discutiilor dintre Guvern si factorii interesati, acestia din urma reclamand faptul ca este inechitabila pentru creditor stabilirea unei cautiuni pentru judecarea unei cereri de deschidere a insolventei in lipsa unei contestatii a debitorului.

Adunarea creditorilor va putea fi convocata si de comitetul creditorilor sau de catre creditorii detinand creante in valoare de cel putin 50% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot, fata de 30% in prezent.

Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majoritatii, prin valoare, a creantelor prezente cu drept de vot, dar, spre deosebire de sistemul actual, votul conditionat va fi considerat vot negativ.

In actuala forma, documentul mai stabileste ca, prin derogare de la prevederile Codului de procedura civila, exercitarea apelului nu suspenda executarea hotararilor judecatorului sindic, prevedere care nu se aplica insa in cazul judecarii apelului impotriva unor hotarari ale judecatorului-sindic, respectiv sentinta de deschidere a procedurii insolventei impotriva debitorului, sentinta prin care se decide intrarea in procedura simplificata, sentinta prin care se decide intrarea in faliment, sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante.

Avocatii arata insa ca declararea apelului ar atrage astfel suspendarea hotararilor executorii date de judecatorul sindic, cu consecinta tergiversarii procedurii.

Citeste si:

Referitor la administratorul judiciar, documentul prevede ca, in cazul in care adunarea creditorilor confirma administratorul judiciar/lichidatorul, dar nu aproba oferta de onorariu a acestuia, administratorul judiciar/lichidatorul va putea accepta onorariul votat de catre creditori sau va reconvoca adunarea in maximum 30 de zile pentru negocierea cu creditorii si rediscutarea onorariului. In cazul in care nici la aceasta adunare oferta administratorului judiciar/lichidatorului nu va fi acceptata de catre creditori, administratorul judiciar/lichidatorul va putea declara ca se retrage. In caz de

renuntare, administratorul judiciar/lichidatorul va convoca o noua adunare in maximum 30 zile in vederea desemnarii noului administrator judiciar/ lichidator. In cazul in care, in cadrul acestei adunari, nu se desemneaza un alt administrator judiciar/lichidator, judecatorul sindic va desemna un administrator judiciar/lichidator provizoriu, in termen de maximum 5 zile de la data adunarii.

In cazuri urgente, administratorul judiciar/lichidatorul poate angaja persoane de specialitate si le poate stabili remuneratia fara acordul prealabil al comitetului creditorilor, in cazul in care remuneratia va fi achitata din averea debitorului. Masura va putea fi contestata, iar onorariul datorat pana la data solutionarii contestatiei se va plati din averea debitorului.

In opinia avocatilor, aceste prevederi pot determina prelungirea cu 60 de zile a perioadei de observatie, creand un instrument de "negociere" de pe pozitii de forta a administratorului cu creditorii, si sporesc puterile administratorului judiciar asupra averii debitorului.

Documentul mai prevede ca, pentru asigurarea resurselor in vederea continuarii activitatii curente a debitorului in perioada de observatie, sumele de bani care fac obiectul garantiilor vor putea fi folosite de catre administratorul judiciar sau din dispozitia acestuia. In discutiile cu Ministerul Justitiei s-a aratat ca aceasta prevedere ar permite insa epuizarea sumelor banesti ce formeaza obiectul ipotecii creditorului, cerandu-se totodata ca prioritatea la restituire a finantarilor curente, inclusiv din sumele obtinute din vanzarea bunurilor ipotecate, sa fie aprobata expres de catre creditorul cu ipoteca anterioara.

Codul va fi aplicat inclusiv si regiilor autonome, pentru care autoritatile nu au elaborat nici pana in prezent, dupa sapte ani de la aprobarea legislatiei in domeniu, o lege speciala care sa reglementeze insolventa acestora, asa cum aveau obligatia.

Legea insolventei aprobata in 2006 include reguli derogatorii in cazul regiilor autonome, stabilind ca procedura aplicabila acestora va fi stabilita prin "lege speciala". O astfel de lege nu a fost aprobata nici pana in prezent.

De aceasta data, in categoria societatilor carora le poate fi aplicata procedura generala de insolventa, prin care un debitor intra succesiv in reorganizare judiciara si faliment sau numai in reorganizare ori doar in faliment, vor fi mentionate distinct si regiile autonome, cu aceeasi mentiune ca procedura aplicabila acestora va fi stabilita prin lege speciala, dar cu completarea ca, pana la momentul intrarii in vigoare a legii speciale, orice regie autonoma va putea fi supusa procedurii insolventei prevazuta de acest Cod.

Documentul va stabili ca procedura generala de insolventa va fi aplicata oricarei alte persoane fizice sau juridice de drept privat supuse inregistrarii in registrul comertului sau in alte registre de publicitate.

Spre deosebire de regula actuala in care procedurile de insolventa sunt de competenta tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul debitorul, Codul va impune o perioada minima de un an in care debitorul trebuie sa isi fi avut sediul in circumscriptia respectiva.

Astfel, toate procedurile, cu exceptia apelului, vor fi de competenta tribunalului in a carui circumscriptie debitorul si-a avut sediul "cel putin un an anterior datei sesizarii instantei".

De la data deschiderii procedurii vor fi suspendate de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, dar cu exceptii legate de caile de atac promovate de debitor impotriva actiunilor unui creditor incepute inainte de deschiderea procedurii si de actiunile judiciare pentru determinarea existentei si/sau cuantumul unor creante asupra debitorului, nascute dupa data deschiderii procedurii, acestea urmand sa fie solutionate de judecatorul sindic.

"Ipotecile mobiliare asupra sumelor de bani existente in contul debitorului la data deschiderii procedurii, precum si asupra instumentelor financiare detinute de debitor pot fi executate si dupa data deschiderii procedurii, la cererea creditorului titular al garantiei, insotita de toate documentele doveditoare", prevede proiectul.

Este mentinuta regula conform careia orice furnizor de servicii - electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice - nu are dreptul, in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor in cazul in care acesta are calitatea de consumator captiv, dar sunt introduse si sanctiuni concrete pentru nerespectarea acestei obligatii, respectiv acoperirea prejudiciilor aduse averii debitorului si aplicarea unei amenzi judiciare de 10.000-30.000 lei pentru fiecare incalcare a obligatiilor.

Neexecutarea obligatiei de reluare a furnizarii utilitatilor in termen de maximum 10 zile calendaristice de la notificarea primita de la administratorul judiciar sau lichidator va constitui in sine o noua incalcare