Noua versiune BREEAM 2016 a fost recent lansata si a intrat deja in vigoare, iar metodologia LEED v4 va fi lansata in luna noiembrie a.c.. Noile metodologii inlocuiesc versiunile utilizate pana acum si propun o abordare mai riguroasa a dezvoltarii sustenabile, avand un impact semnificativ asupra tuturor dezvoltatorilor interesati sa isi alinieze proiectele la standardele impuse de cele mai mari autoritati internationale de certificare a cladirilor.

BREEAM 2016, prima schema de certificare care a fost actualizata, implica reguli mai stricte de dezvoltare sustenabila, dar un proces mai simplu de certificare. Noua metodologie a fost lansata pe 21 martie si, incepand cu data de 28 martie 2016, inlocuieste versiunile 2009 si 2013 utilizate pana acum. Versiunea actuala include criterii de certificare pentru noi tipuri de cladiri, cum ar fi hotelurile sau institutiile de invatamant, si adreseaza provocarile legate de dezvoltarea cladirilor rezidentiale, pe masura ce tot mai multe proprietati de acest tip se aliniaza la practicile sustenabile.

2013 a fost ultimul an care a adus astfel de schimbari majore pentru investitori, arhitecti si producatori de materiale de constructii implicati in dezoltarea sustenabila. Atat USGBC (organizatia responsabila de certificarea de tip LEED), cat si BRE Global (creatorul metodologiei BREEAM) au decis atunci sa implementeze noi sisteme de certificare. In prezent, certificarile anterioare, cum ar fi BREEAM 2009, BREEAM 2013 sau LEED v3, sunt implementate la scara larga in Romania.

LEED v4 va inlocui versiunea existenta LEED v3 incepand cu sfarsitul lunii octombrie a anului curent si, de asemenea, propune reguli mai stricte de dezvoltare sustenabila. Initiativa ambelor autoritati de certificare a cladirilor se bazeaza pe un scop comun – stimularea unor procese responsabile de construire – atat fata de mediu, cat si fata de oameni. Schimbarile implementate vor face cele doua metodologii si mai asemanatoare ca pana acum. Ambele sisteme, BREEAM si LEED, devin mai exigente, dar se bazeaza pe schemele din perioada 2009-2013, astfel incat experienta si cunostintele dobandite in timpul proceselor de certificare anterioare sa poata fi valorificate in designul si dezvoltarea proprietatilor care vor face obiectul noilor scheme de certificare.

“Intrebarea pe care ne-o adreseaza majoritatea dezvoltatorilor si investitorilor cu care lucram este “Care dintre cele doua metode de certificare este mai atractiva pentru Romania?” Alegerea depinde insa, in continuare, de asteptarile viitorilor ocupanti sau cumparatori ai cladirilor.

Corporatiile globale care activeaza in Romania vor alege, cel mai probabil, cladirile de birouri certificate conform standarelor LEED (originare din SUA), pentru a fi in linie cu strategiile de CSR ale companiilor-mama. Companiile europene, pe de alta parte, vor fi mai degraba inclinate sa opteze pentru o cladire ce detine un certificat BREEAM (originar din Marea Britanie). Important de retinut este insa faptul ca ambele metodologii au acelasi scop – sa promoveze si sa implementeze practici de dezvoltare sustenabila. Afirmatia ca un certificat LEED e mai bun decat unul BREEAM (si viceversa) este, asadar, eronata”, sustine Razvan Nica, managing director BuildGreen.

BREEAM 2016 – care sunt principalele schimbari

In cazul BREEAM, creditele acordate pentru managementul dezvoltarii au fost reorganizate si aliniate mai bine la procesul de construire, iar modulul dedicat certificarilor de tip Core & Shell a proiectelor noi a fost regandit si simplificat pentru a fi complementar cu regulile pentru certificarea proiectelor de amenajare si renovare BREEAM Fit-out create in 2015. Performanta energetica a cladirilor reprezinta un aspect esential asupra caruia noua schema de certificare se concentreaza, intrucat standardul de referinta pentru eficienta energetica a fost inlocuit cu standardele locale, mai stricte, de performanta (in Romania – EPBD).

Citeste si:

Principalele reguli noi vizeaza conditii mai stricte si pentru calitatea aerului din interiorul cladirii, un design al cladirii cu focus pe reducerea amprentei de carbon (Low carbon design) si includerea de noi criterii si credite de certificare pentru design-ul de tip pasiv (Passive design). Alte schimbari majore se refera la utilizarea de materiale provenite din surse responsabile, design-ul durabil al cladirilor, precum si la emisiile de oxizi de azot (NOx - criteriile de referinta au fost aliniate la directiva UE referitoare la design-ul ecologic).

O noutate in cadrul BREEAM 2013, implicarea unui consultant autorizat BREEAM AP a fost extinsa si are o pondere mai mare in BREEAM 2016.
BREEAM 2016 mentine partial si reorganizeaza cerintele preliminare introduse in versiunea din 2013, pe langa cerintele minime impuse. Indeplinirea conditiilor preliminare este obligatorie - un proiect nu va obtine puncte suplimentare pentru atingerea lor, dar neindeplinirea lor impiedica obtinerea certificatului de sustenabilitate. In cazul cerintelor minime, sunt acordate puncte pentru criteriile indeplinite, iar neindeplinirea cerintelor pe anumite categorii duce la obtinerea unui scor redus de sustenabilitate.

Ca si in cazul versiunii din 2013, BREEAM 2016 este foarte puternic concentrata pe planificare si design, considerate fundamentale pentru intreg procesul de certificare si pentru gradul de sustenabilitate a viitoarei constructii. Din acest motiv, BREEAM prevede consultarea tuturor factorilor asociati dezvoltarii, inclusiv a vecinilor.

Ce schimbari aduce LEED V4

In cea mai noua versiune a schemei de certificare LEED, criteriile referitoare la produsele utilizate in cadrul proiectului au devenit mai stricte. LEED v4 pune accentul pe evaluarea ciclului de viata al produselor si pe declaratiile de mediu. In cazul LEED v4, numarul conditiilor preliminare, nepunctate suplimentar, a crescut cu 50% (de la 8 la 12). Acestea sunt evaluate cu ”Da” sau ”Nu”, iar neindeplinirea oricareia dintre aceste conditii, indiferent de etapa, impiedica obtinerea certificatului de sustenabilitate.

Parte dintre criteriile care anterior erau punctate suplimentar au fost transformate in cerinte preliminare, fiind considerate esentiale pentru sustenabilitatea dezvoltarii. Acestea inlcud, printre altele: "Contorizarea energiei la nivelul intregii cladiri" si "Planificarea si gestionarea deseurilor din constructii si demolari".
Referitor la performanta energetica, certificarea LEED pastreaza standardul ASHRAE ca reper in evaluare, acesta devenind, de asemenea, considerabil mai restrictiv.

Preocupari comune: acustica si modalitatile alternative de transport

Cerintele referitoare la acustica cladirii sunt mai stricte in ambele metodologii. LEED v4 solicita un timp de reverberatie – parametru standard in evaluarea acusticii de interior pentru spatiile de birouri de tip open-space – de maxim 0.8 secunde. Plafoanele acustice trebuie sa aiba un coeficient de absorbtie mult mai ridicat. In cazul BREEAM, in schimb, este obligatorie cooptarea unui acustician calificat in procesul de evaluare, care va superviza si coordona lucrarile pe tot parcursul dezvoltarii, cu scopul de a reduce nivelul zgomotului in cladire.

In ambele sisteme de certificare, cerintele legate de numarul locurilor de parcare si de facilitatile pentru biciclisti au devenit mai stricte. Prin LEED v4, USGBC acorda atentie sporita solutiillor alternative de transport, in special exisentei pistelor de biciclete in imediata apropiere a proprietatii. Acest aspect exista deja in prevederile BREEAM inca din 2009.

BuildGreen este unul dintre cei mai mari funrizori de servicii de consultanta pentru dezvoltarea sustenabila pe plan, companie fondata in anul 2010. Printre clientii si partenerii cu care BuildGreen a lucrat sau lucreaza in prezent, se numara: Mulberry Development (Ovidiu Sandor), Immochan, NEPI, Globalworth Asset Management, EBRD, Aberdeen Asset Management, Portland Trust, S Group Holding, Genesis Development, PADECO, BogArt, Strabag sau Bluehouse Development.