Cifra de afaceri de trei ori mai mare in 2011
La aproape sapte ani dupa ce a inceput sa produca la Cluj pantofi si echipamente de sport, Mircea Barna a gasit in sfarsit varianta perfecta: pantoful comod, moale, cu exteriorul din piele si talpa din cauciuc, care a primit in urma testelor feedback pozitiv 100%. Secretul – si totodata problema de pana acum – era talpa, insuficient de flexibila si aderenta.“N-am gasit nicaieri pana acum o talpa asa buna”, spune antreprenorul de 58 de ani. “Firmele mari pastreaza un secret foarte mare, o pastreaza sa nu te apropii de ea, producatorii nu ti-o dau. Noi intotdeauna la pantofi am avut feedback 50-50. Unii ziceau «domnule da», altii spuneau ca nu are aderenta. Dar anul acesta am gasit pantoful bun”.
Pantoful, care va aparea in variantele pentru baschet, volei, handbal si fotbal, si care va costa circa 30 de euro, e unul din motivele care ar putea duce cifra de afaceri a grupului de firme Ancada la circa 7 milioane de euro anul acesta, de aproape trei ori mai mult fata de cele 2,5 milioane de euro raportate anul trecut. Alti piloni de crestere ar fi majorarea exporturilor de aparate sportive – panouri de baschet, porti de fotbal si handbal – precum si un proiect prin care compania isi propune sa ofere, prin intermediul sponsorilor, echipamente sportive gratuite pentru 25.000 de copii din tara.
Mircea Barna, antreprenorul care vrea sa isi tripleze cifra de afaceri, este un fost sportiv de performanta, care in anii ’70 a fost capitanul echipei de baschet Universitatea Cluj si mai apoi capitanul echipei nationale de baschet. In acea perioada, in timpul comunismului, era responsabil de procurarea echipamentelor pentru echipa din Cluj. Le lua de la fabrica Somesul, iar pentru pantofii de sport venea la Bucuresti, la fabrica Pionierul, care producea pe atunci pantofi de sport pentru Adidas, in regim de lohn. In 1987 a plecat din tara, locuind si jucand baschet pentru cativa ani in Germania si Statele Unite.
Intors in tara, a deschis in 1997 o fabrica de aparate sportive, iar in 2004 una de echipamente sportive. Daca panourile de baschet, portile de handbal si de fotbal sunt exportate in proportie de 70% in Europa, echipamentele sportive au fost gandite pentru piata locala. Aici, Ancada concureaza cu branduri internationale consacrate, precum Adidas, Nike si Puma, care “imbraca” o buna parte din echipele profesioniste de fotbal, handbal, volei si baschet.
Chiar daca echipeaza in prezent cea mai mare parte a echipelor profesioniste din Cluj si peste 15 echipe din diviziile si ligile nationale, la fotbal Ancada are acces doar pana la echipele din divizia B.
“Inca n-am reusit sa intram la diviza A, sper sa obtinem anul acesta un contract cu o echipa din divizia A”, povesteste Mircea Barna. “La divizia A, din cate stiu, Steaua primeste gratis echipamente de la Nike doar ca sa faca reclama. Este un deal destul de riscant pentru ca vorbim de un contract de 100-150.000 de euro”.
Cititi in slide-ul urmator despre fondul de investitii "Impreuna pentru Sportul Romanesc"
Proiectul pentru juniori
Seful Ancada considera ca businessul sau nu e inca suficient de puternic incat sa-si permita sa sponsorizeze mari echipe de fotbal, preferand sa se concentreze intr-o alta directie: juniorii. “Preferam sa investim in copii si juniori si sa speram ca, in timp, vor fi clientii nostri si le va placea brandul”, spune el. “De bine de rau, la divizia A echipele se finanteaza. Dar problema mare este la copii si juniori. Nu numai echipament, ci si pregatire, efectiv nu mai vin copiii la sport, la fotbal. Si aici vrem sa sprijinim putin miscarea asta sportiva”.Antreprenorul a construit un proiect, numit “Impreuna pentru Sportul Romanesc”, prin care isi propune sa sponsorizeze cu echipamente sportive 25.000 de juniori anul acesta, cate 600 in fiecare judet. Sistemul este urmatorul: Ancada cauta sponsori, care aleg copiii pe care isi doresc sa-i sponsorizeze. Le vinde sponsorilor echipamentele la pret de fabrica si le ofera in schimb expunere media si publicitate pe canale precum Digi Sport si Gazeta Sporturilor, cu care a incheiat in prealabil parteneriate. In plus, sponsorii primesc actiuni intr-un fond de investitii, deschis la Banca Transilvania – partener al proiectului, alaturi de companii precum Carbochim Cluj si Armax Gaz Medias.
In cativa ani, sponsorii ar putea sa-si recupereze investitia, deoarece fondul ar urma sa primeasca finantari din plasarea juniorilor la echipe din strainatate. “Copiii care beneficiaza de proiect pot sa se inscrie pe o platforma, o pagina de Internet prin care pe Popescu de la Steaua Bucuresti il punem in contact cu un club din Olanda pentru ca el, pe cont propriu, nu poate intra in contact cu clubul. Semneaza un contract cu fondul de investitii, prin care da 10-15% din primul transfer si un procent din salariu. Banii acestia vor intra in fondul de investitii. In doi-trei ani, din cei 25.000 de copii cati vrem sa sponsorizam, eu zic ca cel putin 15.000 putem plasa la cluburi din strainatate”, explica Barna.
Modelul fondului de investitii care sponsorizeaza juniori si ii plaseaza la alte cluburi se foloseste de mai multi ani in tari precum Statele Unite si Germania, spune antreprenorul, care sustine ca si fiicele sale, jucatoare profesioniste de tenis in Germania, au folosit un astfel de sistem la inceputul anilor 2000.
Alte planuri pe langa dezvoltarea fondului de investitii sunt extinderea exporturilor in tari precum Republica Moldova si Kazahstan si cresterea vanzarilor de echipamente. Ancada are trei magazine de desfacere, in Cluj-Napoca, Bistrita si Zalau, urmand sa deschida unul si in Bucuresti, in toamna. Cu toate acestea, antreprenorul nu isi propune sa atace segmentul de retail pentru amatori, unde brandurile internationale acapareaza piata aproape in intregime.
“Sincer sa fiu, nu suntem inca atat de tari ca sa mai producem si pentru publicul larg. Ne orientam deocamdata pe echipe, pe cluburi. Nu va fi numai sport de performanta, dar nici colectii mari, ca la Adidas si Nike. Nu ne putem permite, o colectie inseamna sute de mii de euro”, spune Mircea Barna. “Mai ales ca suntem intr-o faza in care bancile nu mai sunt atat de dispuse sa contribuie”.
Businessul clujeanului a inceput sa creasca pe finalul lui 2010 si in primul semestru al acestui an, insa spune ca a invatat doua lucruri importante in recesiune: "Lichiditatile trebuie pastrate. Trebuie sa pastrezi 400-500.000 de euro, la nivelul unei firme de 40-50 de oameni, pentru ca daca nu vinzi nimic sa poti supravietui doi-trei ani”.
A doua lectie e legata de productia interna a tarii. “Daca nu vom produce in Romania cel putin 70% din ce consumam nu vom iesi din criza. Daca nu reusim sa facem mancarea si lucrurile simple in productie interna, foarte greu ne vom reveni”, conchide el.
