Ultimele luni de pandemie au avut un impact semnificativ în piața muncii, astfel că dinamica de piață din lunile anterioare pandemiei este diferită față de cea actuală. Cum arată piața muncii în prezent? Ce trebuie să facă un candidat acum ca să își găsească un loc de munca aliniat cu competențele și experiența sa? Specialiștii în managementul carierei de la Viitorul Meu ne arată care sunt cele mai importante lucruri care trebuie știute în realitatea actuală.

”În criza din 2008 eram în piață ca și coach profesionist. Am avut clienți atunci care îmi spuneau că și-au învățat lecția despre carieră, în acea criză: să fie conectați constant cu piața muncii, să fie vizibili în piață și nu reactivi, doar atunci când trebuie să își găsească un nou loc de muncă, să meargă din când în când la interviuri, ca să ia pulsul pieței și al propriei poziționări. După criză, am observat de-a lungul timpului, prin prisma liderilor cu care am lucrat, că responsabilitatea pentru carieră a fost și este în continuare „transferată” angajatorului: angajatorul trebuie să mă cheme la interviu, să mă promoveze, să îmi facă plan de carieră, să mă trimită la training, etc”, a explicat Rodica Obancea, coach cu experiență de peste 13 ani și fondator Viitorul Meu.

Viitorul Meu este un website care ii ajută pe cei aflați în căutarea unui loc de muncă, precum și pe cei angajați, să se orienteze în carieră.

Ea subliniază că observă un comportament preponderent pasiv din partea candidaților (și angajaților) și așteptări nerealiste față de angajatori: să suplinească și responsabilitatea individuală pentru creșterea profesională și o carieră împlinită.

Trebuie știut, însă, că piața muncii s-a schimbat, și, din nou, este criză, însă chiar și așa cei care au o abordare responsabilă în relația cu munca și cariera profesională, ținând pasul cu schimbările, sunt puțini și sunt excepții.

Puține oferte de angajare în piață

Specialistul în coaching arată că în ultimile 4-5 luni multe companii au oprit angajările, au demarat concedieri, reorganizări și se restructurează, astfel că sunt mai puține oferte de angajare în piață, iar cifrele oamenilor care sunt trimiși în șomaj, cresc de la lună la lună, asta pe lângă numărul celor întorși din străinătate, care își caută loc de muncă în țară.

”Este un context dificil în piață, însă comparativ cu criza trecută avem mai multe opțiuni disponibile: avem opțiunea freelancingului - dacă avem o competență anume pe care o putem vinde singuri către un public țintă, avem opțiunea antreprenoriatului - crearea unei afaceri în jurul unei nevoi concrete din piață, avem opțiunea de a munci pe proiecte – activând simultan în mai multe proiecte, de a munci remote, în România sau în proiecte globale – dacă suntem conectați cu ofertele de muncă remote pe platforme specializate”, a explicat Rodica Obancea.

Este un trend global de flexibilizare a muncii, care începe să se manifeste și la noi în piață.

Reprezentantul Viitorul meu cred că această criză va reprezenta atât un salt pe partea de digitalizare și telemuncă, cât și pe partea de schimbare a strategiei angajatorilor în relație cu capitalul uman. Astfel, sunt deja angajatori care practică un mix de colaborări flexibile, pe proiecte, cu un număr redus de angajați și cu externalizarea de resurse și accesarea acestora doar atunci cand este nevoie în organizație.

”Flexibilizarea muncii permite angajatorilor să eficientizeze costul forței de muncă și să aibă resursele potrivite la momentul potrivit, și permite oamenilor să muncească mult mai aliniat cu competența și etapa de viață în care se află. Totodată, flexibilizarea muncii, de ambele părți, cere candidaților și angajaților să fie vizibili și conectați cu diverse astfel de surse și oportunități de muncă, dar și să aibă o abordare responsabilă și organizată a carierei lor”, a precizat coach-ul Rodica Obancea.

Atitudinile candidaților și angajatorilor

Daniela Necefor, consilier senior în carieră Viitorul Meu, cu experiență de peste 20 de ani în executive search, spune că a trecut prin diverse etape de transformare a pieței muncii și a observat diverse atitudini ale candidaților și angajatorilor.

“Anii 1996-2000 au fost ani avantajoși pentru angajați - perioadă descrisă prin multe traininguri și specializări oferite de către angajatori. Perioada în care au apărut multe joburi pentru care România încă nu era pregătită. Astfel, angajații au beneficiat de training în afara și în interiorul companiei. Corporațiile erau cele care îți facilitau dezvoltarea și suportau costurile trainingurilor, fără să fie la acel moment prea multe clauze contactuale, în cadrul contractelor de muncă, care să îl rețină pe angajat în companie, astfel încât aceasta să poată beneficia de expertiza angajatului instruit. De aceea, în oarecare măsură, acesta este și motivul pentru care, aproximativ din anii 2000 până la criza din 2008, piața muncii a devenit o piață a angajatului”, a detaliat aceasta.

Pe un fond de dezvoltare economică certă, cererea personalului specializat, a managerilor bine pregătiți - se începea înlocuirea expatriaților cu manageri români - piața de executive search, a candidaților la acest nivel de expertiză, a devenit extrem de dinamică. Cererea angajatorilor era mare, candidații își negociau „ la sânge” totul: tipul de masină, tipul de telefon, etc.

Ea arată cum, odată venită criza din 2008, au apărut și restructurările, dar și tăierea bugetelor de training. Aceste două aspecte le întâlnim și în criza sanitară de acum.

Daniela Necefor mai consideră că dinamica pieței forței de muncă în timpul și imediat după criza din 2008 a fost una în care scopul principal era să îți găsești loc de muncă, apropiat de pregătirea ta.

”Am avut deseori situații în care candidații doreau pachete salariale la același nivel ca înainte de criză. Erau și informații eronate în piață, că sunt joburi extrem de bine plătite (erau informații cu pachete salariale cu mult peste ceea ce era de fapt în piață), astfel încât rolul nostru era de a consilia candidatul în privința unui interviu, CV, etc – deoarece mulți nu mai fuseseră de câțiva ani la un intreviu, CV-ul nu făcut sau actualizat și de a le prezenta realitatea în privința salariilor. Au fost cazuri în care nu acceptau anumite oferte, considerând pachetul mic, ca, apoi, după jumătate de an sau un an, să accepte, convingându-se singuri că piața s-a schimbat”, își amintește aceasta.

Tot în acea perioadă, alți candidați doreau să lucreze și pe poziții mai mici, pe pachete mai mici, dar angajatorii nu îi doreau, considerându-i supracalificați și temându-se că vor pleca imediat ce piața se va relansa.

Criza pandemiei de acum ne duce în altă extremă

Reprezentantul Viitorul Meu explică cum, în prezent, candidații doresc companii cu un brand de angajator bun, care au dat dovadă de grijă față de oameni.

”Cei din industriile grav afectate de pandemie își doresc un job, trecând ei înșiși printr-o criză financiară acută. Șomajul este mult mai mare, dar diferența față de criza din 2008 este că, acum, criza este pe anumite segmente industriale. În 2008 era o uniformizare pe industrii, astfel încât, atât angajatorii, cât și angajații, puteau spera să își găsească ceva potrivit”, a explicat Necefor.

Astfel, potrivit acesteia, piața muncii de acum este diferită de piața muncii din 2008, pentru că, dacă în 2008 se spera și se știa că va fi o revenire, cel puțin într-un timp oarecum estimat, era o scădere la nivelul tuturor industriilor, candidații foarte bine pregătiti aveau o oarecare încredere că nu vor rămane fără un loc de muncă. Acum, chiar dacă ești extrem de bine pregătit, dacă lucrezi într-o industrie care este blocată sau funcționează la limita de avarie, ești în pericol de a-ți pierde jobul. Mai mult de atât, dacă ești într-o industrie de nișă, afectată de pandemie, este foarte greu să îți găsesti un job.

”De aceea, în condițiile crizei pandemice avem candidați proveniți din industrii afectate, care doresc orice job, măcar la nivelul de expertiză pe care îl au, și candidați care provin din industrii aparent stabile (farma și alimentară) care atunci când sunt abordați pentru un job nou, nu riscă și refuză schimbarea”, a detaliat Daniela Necefor.

Specialistul Viitorul meu subliniază că traversăm o perioadă în care consilierea profesională este o necesitate.

”Mulți dintre cei rămași acum fără job, nu au mai fost de mulți ani la un interviu, nu au un CV la zi, totul s-a mutat online: de la interviuri, la platforme pe care recruiterii le folosesc pentru a găsi candidații potriviți. Astfel, trebuie resetat modul de abordare a CV-ului, profilului de LinkedIn, a interviului online, dar și față în față (deoarece ultimul interviu are loc față în față) sau consilierea profesională pentru o potențială reconversie profesională”, a explicat ea.

Trebuie maximizat tot ce are mai bun un candidat: expertiza, competențele, dar și devzoltarea capacității de vânzare a lui/ei către un angajator. Pregătirea înainte de interviu, pregătirea negocierii pachetului salarial trebuie să fie temeinic făcută.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alice Gheorghe
Alice Gheorghe scrie pe domeniul Resurselor Umane (HR) si are o experienta de aproximativ sapte ani in presa scrisa. Pe Wall-Street.ro veti regasi sub semnatura ei stiri, reportaje si interviuri despre subiecte care variaza de la salarii, somaj la recrutare si tendinte in piata muncii.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri