Forța de muncă din România deține o serie de avantaje prin care se plasează mult în fața altor state din regiune. Angajații din România cunosc, preponderent, două limbi străine, în principal pentru că sistemul educațional preuniversitar este construit în așa manieră încât un elev să studieze la școală două limbi străine. Cu toate acestea, problemele apar când vine vorba de gradul de acces și de retenție în mediul universitar, acolo unde România se află pe ultimul loc în UE, ca număr de absolvenți de studii superioare.

Procentul de doar 25% de tineri români care absolvă o facultate se reflectă și în industria serviciilor afaceri, un sector care are nevoie în permanență de personal cu studii superioare.

Stăm foarte bine la capitolul de limbi străine, dar avem nevoie de forță de muncă la nivel înalt să susțină creșterea industriei. Atuurile lingvistice ale României se vor estompa foarte rapid, dacă nu facem ceva.

Trebuie să ne bucurăm pe termen scurt de atuurile noastre lingvistice, dar să ne gândim că suntem în urmă la educația terțiară, inclusiv în urma Bulgariei. Dacă ne uităm la educația tehnică, deși stăm foarte bine la nivelul contribuției la nivel de IT, suntem mult în urma Cehiei, Slovaciei. Pe măsură ce tehnologia evoluează, ne pierdem atuurile. Fără educație, această industrie nu are combustibilul să continue”, a declarat Cătalin Iorgulescu, vicepreședinte ABSL (Asociaţia Business Service Leaders în România).

Retail jobs

Cătalin Iorgulescu a precizat, de asemenea că țările care au o educație media bună, au o creștere a PIB-ului mai mare pe termen lung.

România, în urmă și la capitolul de competențe digitale

Liderii ABSL subliniază importanța dublării cunoașterii unor limbi străine ca germana sau franceza cu abilitățile tehnice, chiar și pentru domenii financiar-contabil, achiziții sau HR.

Dacă în anii trecuți era suficient doar să fiu un contabil, acum trebuie să știu și limbi străine, să am și competențe de IT.

Francesca Postolache, vicepreședinte ABSL

Francesca Postolache

România se află pe ultimul loc din UE în ceea ce privește competențele digitale de bază. Un raport recent de la Eurostat privind competenţele digitale ale tinerilor din Europa, cu vârste cuprinse între 16-24 ani, cei din România se clasează la coada clasamentului în Uniunea Europeană.

Citeste si:
Sub 15% dintre angajații din industria serviciilor vor să se...
Studiu: Sub 15% dintre...

56% dintre aceştia deţin competenţe digitale de bază, faţă de media UE de 80%. România este pe ultimul loc şi la nivelul populaţiei generale, în contextul în care doar 10% din români au abilităţi digitale superioare, comparativ cu 33% media UE, în timp ce 43% au abilităţi reduse (versus 28% media UE).

Serviciile pentru afaceri în top cinci industrii din România

Industria serviciilor de afaceri a contribuit în 2020 cu 5,4% la realizarea Produsului Intern Brut (PIB) al României, clasându-se pe locul al cincilea, după dezvoltare imobiliară (7,7%), construcții (6,1%), administrație publică (5,5%) și retail (5,3%), arată datele unui studiu realizat de ABSL și PwC România.

Sectorul serviciilor de business a cunoscut o creștere substanțială de-a lungul timpului, de la o pondere de aproximativ 1,8% în PIB, în 2008, la 3,2% în 2011 și 5,4% în 2020, mai arată datele studiului.

Citeste si:
ABSL: Companiile industriei serviciilor estimează creșteri pentru 2022
ABSL: 79% dintre companiile...
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri