Subiectul muncii hibrid este printre temele fierbinți ale acestui an. După o adaptare mai mult sa mai puțin ușoară la telemuncă, companiile au reînceput să conștientizeze beneficiile timpului petrecut la birou, în timp ce angajații au apreciat posibilitatea de a lucra de oriunde. Realitatea din ultimii doi ani ne-a arătat că telemunca în proporție de 100% nu este atât de eficientă, de aceea în plin val 4, majoritatea companiilor funcționează în sistemul hibrid.

Cât de performat este acest sistem și cât de viabil pentru următorii 3-4 ani? Voi încerca o analiză în rândurile ce urmează.

Un sondaj realizat de ABSL la finalul lunii aprilie ne dezvăluie faptul că 95% dintre companiile industriei serviciilor pentru afaceri din România vor lucra în sistem hibrid.

45% dintre companiile din industrie spun că post pandemie întenționează să lucreze de la birou între 8 – 10 zile pe lună, în timp ce 10% intenționează să vină la birou 12 zile pe lună. Angajații a 22% dintre companii vor lucra mai puțin de 7 zile pe lună de la birou sau doar ocazional. În primele cinci criterii pentru întoarcerea la birou companiile au menționat alegerea individuală a angajaților, tipul proiectelor aflate în derulate, decizia echipei, performanța angajaților și stadiul în care se află un proiect.

De la bun inceput, beneficiile telemuncii sunt clare - un echilibru mai bun între viața personală și muncă și economii făcute de către angajati întrucât anumite costuri sunt considerabil reduse sau limitate (haine, transport, etc). Chiar și amprenta de Cabon a fost mult redusă în perioada de lockdown! Un sondaj realizat în USA, în această vară, a arătat ca 40% din angajații ar fi dispusi să renunțe la job, în cazul în care actualul angajator îi va forța să revină full-time la birou.

Totuși specialiștii HR din lumea întreagă arată limitările și provocările telemuncii, dar și importanța unui plan de abordare a muncii hibird, atât la nivel de companie, cât și la nivel personal.

Interacțiunea este ceea ce ne lipsește cel mai mult în această perioadă. Dezvoltarea profesională pe termen mediu și lung este afectată negativ în situația în care echipa nu interacționează nemijlocit pentru perioade lungi de timp.

Acest lucru este și mai dificil pentru angajații aflați la începutul carierei, care nu sunt încă obișnuiti cu activitatea și cultura companiei. Formarea și sudarea echipelor necesită interacțiune nemijlocită, suntem ființe sociale pentru care aspectele subtile ale interacțiunii non-verbale și proximității sunt mai importante decât credem. Deși trăim în era digitală, 50% dintre cei ce lucrează predominant remote ratează informații importante. Comunicarea face to face este astfel mult mai eficientă, de aceea programele de onboarding și training includ acum și interacțiunea fizică.

Este demonstrat (Gallup Coach webcast series) faptul ca persoanele care au un prieten bun la birou sunt de 7 ori mai dedicate jobului, dar, din păcate, modelul hibrid vine automat si cu separarea fizică, careface mai dificile aceste interacțiuni. De aceea este important ca echipele sa fie aduse periodic împreună în team building-uri sau alte proiecte care facilitează interacțiunea.

Un concept interesant punctat prima dată de către cei de la MIT, cu mult înaintea pandemiei, îl reprezintă faptul ca cei ce lucrează în totalitate sau predominant de acasă, pot să primească un punctaj mai mic la evaluările anuale sau sa aibă șanse mai mici de promovare, comparativ de cei ce vin mai des la birou. Se numeste “passive facetime” și ține de psihicul uman. Pe scurt, sunt impactați de aceste aspecte pur și simplu pentru că nu sunt văzuți la birou. De aceea, managerii de echipe ar trebui să balanseze zilele lucrate de la birou cu cele lucrate de acasă.

Unul dintre cele mai importante aspect este legat de sănătatea mintală. 80% din angajatii din Marea Britanie considera ca munca de acasă, din timpul lockdown-ului a avut un impact negativ asupra sănătății lor mintale. Majoritatea companiilor au investit în programe care să ajute sănătatea fizică și mintală. 72% dintre companiile industriei serviciilor pentru afaceri au luat în 2021 diverse măsuri menite să evite epuizarea („burnout-ul”), precum programe de sănătate mintală și wellbeing, comunicare 1 la 1, ore de muncă flexibile.

Să nu uităm nici de cultura organizațiilor, care în modelul hibrid este expusă riscului de a fi diluată. Chiar și în trecut, 60% dintre angajații care lucrau de la birou, nu puteau să înțeleagă în totalitate care erau valorile companiei din care făceau parte. Cultura companiei trebuie astfel să se adapteze ambelor lumi (offline și remote).

Cu siguranță atât telemunca, cât și munca exclusiv de la birou, au limitări și nu mai corespund contextului actual. Vaccinarea pe scară largă a populației ar putea face mai frecvente întâlnirile de la birou, atât de necesare pentru a păstra eficiența și dezvoltarea echipelor, dar și posibilitatea de a călători. De asemenea, spațiile de birouri se vor adapta noilor cerințe punând mai mult accent pe socializare. Așa cum arată și sondajele ABSL majoritatea companiilor din industria noastră și-au adaptat sistemele de evaluare a managerilor și angajaților la noua realitate. Cu siguranță, munca hibrid va continua în următorii 3-4 ani, cel puțin în companiile din industria serviciior pentru afaceri.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri