Prezența la job a generațiilor Z, Millennials și chiar și a multor angajați care aparțin de Gen X diferă mult față de cea a generațiilor anterioare. Deși încă mai există timid, spațiile de lucru în care domină micromanagementul și mentalitatea „Taci și înghite” încep să fie date la o parte tot mai mult. Pur și simplu, angajații preferă să schimbe un loc de muncă dacă sunt ridiculizați, arătați cu degetul, marginalizați sau pedepsiți pentru exprimarea unui punct de vedere, adică, mai simplu spus, acolo unde nu se simt în siguranță din punct de vedere psihologic. Iată de ce este important acest indicator pentru succesul unei companii.
Dr. Amy Edmondson, cea care a început să cerceteze acest concept în 1999, actualmente profesor la Harvard Business School, definește siguranța psihologică la locul de muncă ca fiind credința comună a oamenilor dintr-o echipă că nu vor fi ridiculizați sau pedepsiți dacă își exprimă ideile sau opiniile cu privire la anumite subiecte.
Noi am început pregătirile pentru „HR 2.0 - Piața muncii, între prudență și încetinire economică”, unul din cele mai importante evenimente din România dedicate pieței muncii. Vrei să afli cum trebuie să arate o campanie eficientă de employer branding care să contribuie la o piață a muncii mai sustenabilă? Îți aducem experții de care ai nevoie, pe 3 aprilie 2024, la Hotel Sheraton. Aflăm împreună insight-uri valoroase, de la profesioniștii care contează și care dau tonul în piața de HR. Asigură-ți un loc înscriindu-te gratuit AICI.
Citeste si:
„Cercetările demonstrează că organizațiile cu un nivel mai ridicat de siguranță psihologică au performanțe mai bune la aproape orice KPI (n.red Indicatori-cheie de performanță) în comparație cu organizațiile care au un nivel scăzut de siguranță psihologică. Acesta este factorul care influențează semnificativ performanța, succesul companiilor și capacitatea lor de a inova. Inclusiv Google a demarat faimosul studiu denumit `Proiectul Aristotel`, pentru a vedea care sunt caracteristicile celor mai performante echipe, iar concluzia a fost că siguranța psihologică este critică pentru succes, mai mult decât oricare alt factor”, a declarat pentru wall-street.ro Adriana Gontariu, psiholog și General Manager Addezia, companie care oferă servicii de sănătate mintală și emoțională dedicate segmentului corporate.
Citeste si:
Siguranța psihologică de la locul de muncă reprezintă principalul indicator al unui mediu de lucru sănătos, care influențează semnificativ modul în care membrii echipei învață, lucrează și obțin performanță împreună. Dacă mediul de lucru nu este unul sănătos, acest lucru generează probleme nu doar în retenția angajaților, ci și în recrutarea celor noi. Nimeni nu vrea să se angajeze într-o firmă în care tăcerea nu este o caracteristică a personalității angajaților, ci mai curând un semn că ceva este în neregulă cu șefii, căci ei sunt cei care setează direcțiile. Într-o organizație sănătoasă, liderii sunt un exemplu de urmat pentru angajați, se adaptează la schimbări, sunt dispuși să asculte feedback-ul din partea angajaților și sunt rezilienți în fața adversităților.
Citeste si:
Noi abordăm principalii factori care subminează sănătatea și performanța angajaților, puțin discutați și reduși prin strategii active, precum: stigma față de dificultățile emoționale, complicațiile situațiilor tensionate, comportamentele nepoliticoase și agresive (toxice), slaba cooperare, manifestarea emoțiilor puternice.
Adriana Gontariu, psiholog și General Manager Addezia (foto)
Ce pot face companiile pentru a avea angajați sănătoși din punct de vedere emoțional
Vestea bună, pentru angajatorii care se știu „cu musca pe căciulă”, cum se zice în termeni populari, este că pot organiza la sediul firmei workshop-uri, training-uri și intervenții personalizate care să-i ajute pe angajați să-și îmbunătățească sănătatea mintală și emoțională la locul de muncă.
Citeste si:
Implicare ar trebui să vină și din partea decidenților politici, spun experții Consiliul Economic și Social (CES). Conform studiului „Tabloul sănătății mintale în România”, Este nevoie ca autoritățile naționale și Parlamentul să dezvolte propuneri legislative noi sau să revizuiască legile, politicile și metodologiile privind ocuparea forței de muncă și SSM existente, pentru a include prevederi privind sănătatea mintală în egală măsură cu cele privind sănătatea fizică.
Nu în ultimul rând, autoritățile trebuie să contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru îmbunătățirea sănătății mintale la locul de muncă.
Prof. univ. dr. Delia Vîrgă recomandă introducerea prin lege a obligativității angajatorilor de a evalua anual factorii de risc psihosociali la nivelul angajaților, cu rol de screening pentru stres, burnout și probleme legate de sănătatea mintală a angajaților. De asemenea, este nevoie și de implementarea unor măsuri clare de prevenție la nivelul fiecărei companii, fiind necesare și măsuri de intervenție primară (modificări ale mediului de lucru), secundară (antrenarea angajaților în utilizarea unor strategii adaptative eficiente) și terțiară (apelarea la terapie și asistență psihologică externă) pentru diminuarea acestora.
Citeste si:
Costurile economice ale tulburărilor mintale netratate în România sunt substanțiale, fiind estimate, pentru 2022, la aproximativ 11 miliarde de dolari, reprezentând 3,47% din PIB, potrivit reprezentanților de la CES.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
