Reducerea CAS reprezinta o solicitare constanta a mediului de afaceri catre toate guvernele din ultimii cinci ani, dar masurile asumate pentru anul viitor ar putea destabiliza economia, avertizeaza economistii. Cititi in analiza de mai jos ce ar insemna pentru companii relaxarea fiscala pe munca incepand cu 1 ianuarie 2017, dar si ce impact va avea aceasta masura in economie?
"O potentiala reducere aditionala a cotelor de contributie la pensie (cota datorata de angajator a mai beneficiat de o reducere de cinci puncte procentuale in 2014) ar fi cu siguranta benefica mediului de afaceri din Romania si ar majora sensibil venitul net disponibil pentru cheltuire. In acest moment, Romania nu este unul dintre cele mai “ingaduitoare” state din regiune cu privire la contributiile sociale aplicate venitului salarial, deci o astfel de masura ar putea in acelasi timp incuraja mai mult mediul de afaceri, atat autohton cat si strain, cu privire la viitoare planuri de investitii in Romania", a declarat pentru wall-street.ro Adrian Stoian, Senior Manager Servicii Fiscale in cadrul Deloitte Romania.
Romania a inceput un proces de relaxare fiscala in 2014, imediat dupa ce economia incepuse sa isi revina dupa criza financiara. Prima masura importanta in acest sens a fost reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, de la 1 octombrie 2014, urmata de taierea TVA la alimente in vara anului 2015 pana la 9%. Totul a culminat in 2016 cu scaderea cotei standard de TVA cu 4 puncte procentuale, la 20%, si cu reducerea impozitului pe dividende la 5%.
Citeste si:
Conform angajamentelor, 2017 trebuie sa debuteze cu alte reduceri de taxe si accize - reducerea CAS cu inca 5 puncte procentuale (3% la angajat si 2% la angajator), eliminarea supraaccizei la carburanti sau plafonarea bazei pentru calculul contributiei la sanatate. Toate aceste masuri ar putea dezechilibra economia, in conditiile unui deficit bugetar intinsa la maxim in acest an si a unei ajustari importante a cresterii economice de anul viitor.
"In teoria economica, acest echilibru intre nivelul de impozitare si gradul de colectare este unul foarte sensibil, prin urmare o analiza detaliata a impactului pe termen lung este obligatorie inaintea implementarii unei astfel de masuri", avertizeaza Stoian.
Totodata, chiar daca reducerea CAS din 2017 va trece si de Camera Deputatilor (Senatul a aprobat-o in 13 iunie - n.r.), este dificil de estimat cum vor utiliza firmele banii eliberati dintr-un CAS mai mic sau daca majorarea venitului salarial net al consumatorilor va conduce la o imbunatatire a gradului de economisire sau se a duce totul in consum.
Citeste si:
"La nivelul firmelor, recompensarea actionarilor poate fi o directie posibila, mai ales in contextul cotei reduse de impozitare a dividendelor. In acelasi timp, pentru firmele care au deja in plan extinderea afacerii, accelerarea investitiilor in infrastructura sau in capital uman pot reprezenta mai degraba directiile de utilizare a sumelor rezultate din reducerea impozitarii pe termen lung. Coroborate, bineinteles, cu alte facilitati oferite de autoritatile fiscale in anumite domenii (spre exemplu nou introdusa exceptare de la impozitare a veniturilor salariale ale angajatilor care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare aplicativa si/sau dezvoltare tehnologica). Cel mai probabil insa, pe termen scurt, societatile vor adopta o atitudine prudenta, cel putin pana primesc semnalele necesare de la autoritati ca toate aceste masuri de reducere a taxelor nu vor fi reversate", explica Adrian Stoian.
Citeste si:
Pe de alta parte, economistii considera improbabila reducerea CAS de anul viitor, in conditiile in care nu mai exista spatiu fiscal pentru acomodarea altor reduceri de taxe si impozite.
"Momentan crestem peste potential, dar ne vom corecta in 2017. Anul acesta a fost o furtuna perfecta care a dus la aceasta crestere de 6%: scaderea de TVA si cresteri importante de salarii. Insa in 2017 Guvernul nu va mai putea sa creasca salariile la fel de mult si va exista o temperare a cresterii din efectul de baza", atrage atentia Mihai Patrulescu, senior economist Unicredit Bank.
El a explicat ca Guvernul va incepe anul viitor fara niciun fel de spatiu fiscal, iar consumul nu va putea compensa contributia negativa a exporturilor.
Economia fierbe: se va repeta momentul 2008?
"Avem semnale din ce in ce mai clare ca discutam de o supraincalzire a economiei si trebuie sa ne fie clar ca nu mai avem nevoie de noi stimuli. Sa uitam de reducerea TVA de la 1 ianuarie si poate chiar de taierile de accize", avertizeaza Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank, care sfatuieste guvernantii sa se abtina de la alte cresteri salariale, mai ales ca cifrele vehiculate sunt mereu foarte mari, 20-30%.
Citeste si:
Economistii consultati de WALL-STREET.RO considera consumul drept principal factor care a alimentat cresterea de 6%, investitiile intr-o mai mica masura, in timp ce exporturile nete au contribuit negativ. Consumul a fost puternic alimentat de cresterile salariale, in special cele ale bugetarilor, care au crescut semnificativ in ultimul an. Ca de obicei, insa, salariile nu sunt niciodata corelate cu productivitatea, ceea ce duce la acumularea de vulnerabilitati in economie. Daca castigul salarial mediu net a crescut in ultimul an cu 11%, productivitatea de abia a sporit cu 1%, sustine Dumitru.
Daca vom continua asa, este reteta sigura spre dezastru, dar acum nu este inca prea tarziu sa facem ceva - Ionut Dumitru
Sursa foto: Ryan Jorgensen - Jorgo - Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
