Analiză Termene.ro: Câte companii românești riscă să nu poată supraviețui crizei COVID-19, după cel mai bun an din istorie pentru mediul de business

Creșterea economică a României a continuat și în anul 2019. Veniturile obținute de toate companiile care și-au depus situațiile financiare au depășit 1,6 mii de miliarde de lei, cu 10% mai mult comparativ cu anul 2018, arată un studiu Termene.ro, platforma care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.

Companiile românești au avut, în 2019, o creștere cu peste 20% față de 2017 și cu aproximativ 50% față de 2015 și 2016. Ultimul an în care am înregistrat o contracție economică, vizibilă inclusiv prin scăderea veniturilor obținute la nivel național, a fost 2009. Atunci, valoarea totală a veniturilor la nivel național a înregistrat o scădere de 10% față de anul precedent, 2008.

Așadar, veniturile obținute în anul 2019, la nivelul întregii economii, continuă trendul constant crescător început în anul 2010. Ne aflăm, deci, în cel de-al zecelea an consecutiv la finalul căruia raportăm creștere economică.

„Creșterea veniturilor obținute de companiile românești se datorează mai multor factori, unora interni precum productivitatea muncii, calitatea managementului sau eficiența marketingului, dar și unora externi, creșterea cursului de schimb valutar și inflația fiind cei mai relevanți din acest punct de vedere.

-Adrian Dragomir, business consultant și co-fondator Termene.ro-

Citeste si:
ANALIZA: Cat de pregatite sunt companiile romanesti pentru GDPR
Cu doua luni inainte de...

Profitul antreprenorilor a scăzut față de 2018

În 2019, antreprenorii români au avut un profit propriu de 5,46 lei, în medie, la fiecare 100 de lei încasați, cu 0,05 lei mai mic decât în anul 2018, când profitul era de 5,51 lei.

Cu toate acestea, profitabilitatea medie din ultimul exercițiu financiar încheiat este net superioară celei din 2016, când profitul a fost de 4,47 lei la fiecare 100 de lei încasați, și mai ales profitabilității medii din anul 2015, când profitul a fost de doar 3,35 lei.

Pe lângă eficiența cu care este condus un business, profitabilitatea cuantifică și cât de mult costă un client rău-platnic. Astfel, dacă la fiecare 100 de lei facturați, 5,5 lei sunt ai antreprenorului, până când el încasează respectiva suma, este dator cu 94,5 lei, cât sunt costurile de producție (furnizorii de energie sau materia primă, salariile angajaților sau costurile fixe de obținere și livrare a respectivului bun/serviciu/lucrare). Se observă, așadar, că, în 2019, abia 18 facturi onorate pot acoperi datoriile cauzate de un client rău-platnic, observă Adrian Dragomir, business consultant și co-fondator Termene.ro, platformă online pe care se pot găsi informaţii din surse pu­blice despre companiile din România.

Antreprenorii și-au plătit mai repede datoriile

Durata medie de plată a datoriilor este timpul în care un antreprenor își onorează obligațiile de plată, iar durata medie de recuperare a creanțelor este timpul în care speră să-și încaseze facturile emise.

Citeste si:
Ciolacu propune o dezbatere pe tema COVID-19: Specialiști PSD vs...
Ciolacu propune o dezbatere...

În anul 2019, antreprenorii și-au plătit datoriile cu aproximativ 6 zile mai repede decât în 2018 și în același număr de zile raportat la anul 2017 (cel mai bun an din acest punct de vedere). Creanțele, în schimb, și le-au putut recupera cam în același interval de timp ca în anul 2018 (cel mai bun an din acest punct de vedere) și cu 1-4 zile mai rapid comparativ cu anii anteriori.

Notă: În cazul duratei medii de plată a datoriilor, valorile sunt mai ridicate deoarece formula corectă ia în calcul doar datoriile pe termen scurt, pe când datele publice disponibile nu diferențiază datoriile pe termen scurt de cele pe termen lung.

Cursul pe care era înscrisă economia României era unul bun, principalii indicatori continuându-și trendul ascendent. În contextul actual, este dificil de zis cât de mare va fi contracția, dar cel puțin din punctul de vedere al stabilității, pandemia a lovit într-un moment în care mediul economic era destul de consolidat, consideră Adrian Dragomir, business consultant și co-fondator Termene.ro..

2020: Unde se va opri valul contracției economie?

Citeste si:
STUDIU: Vom avea tot mai multe pandemii dacă nu avem grijă de natură
STUDIU: Vom avea tot mai...

Dacă în anii anteriori concluziile obținute din analiza unui întreg exercițiu financiar erau concludente și puteau indica un trend cu un grad ridicat de acuratețe, la momentul de față situația macro-economică provocată de pandemia COVID-19 face ca orice estimare referitoare la contracția economică să fie extrem de dificil de realizat.

La nivel național, companiile afectate de pandemie au putut solicita Certificate de situație de urgență (C.S.U.) după cum urmează:

  • CSU Tip 1, pentru companii care și-au întrerupt total sau parțial activitatea, ca urmare a deciziilor emise de către autoritățile competente în perioada stării de urgență
  • CSU Tip 2, pentru companii care și-au diminuat încasările/veniturile în luna martie sau aprilie 2020 cu peste 25% raportat la media lunilor ianuarie și februarie 2020.

Până la data de 15 septembrie (termenul limită pentru solicitarea certificatelor) au fost solicitate peste 60.000 de Certificate pentru situație de urgență, solicitanții generând aproape o cincime din cifra de afaceri obținută la nivel național în anul 2019.

Astfel, cel puțin o cincime din veniturile generate de companiile românești (319 miliarde lei obținuți în anul 2019) a fost puternic afectată de situația macro-economică din anul 2020 și există riscul unor diminuări semnificative.

Pe lângă firmele direct afectate de starea de urgență, ale căror venituri au scăzut direct, întregul mediu de afaceri a avut și are în continuare de suferit, pe principiul pieselor de domino. Dacă unul din cinci clienți de-ai mei își diminuează veniturile fie și pentru o perioadă scurtă de timp, este o chestiune de timp până când și eu, furnizorul, voi fi afectat indirect și voi începe să întâmpin scăderi de activitate, explică Adrian Dragomir, business consultant și co-fondator Termene.ro.

Cine sunt solicitanții C.S.U.?

Cele peste 60.000 de firme care au solicitat C.S.U. și-au plătit datoriile la nivelul anului 2019 cu peste 50 de zile mai repede decât firmele care nu au solicitat certificat, dar, în același timp, și-au recuperat creanțele cu aproximativ 26 de zile mai repede. Acest lucru indică faptul că măsurile luate pe perioada stării de urgență și a celei de alertă au afectat mai mult entitățile cu un comportament de plată mai corect și mai puțin pe restul.

Din punctul de vedere al solvabilității, firmele care au solicitat un Certificat pentru situație de urgență au o solvabilitate cu peste 0,9 puncte mai mică decât cele care nu au solicitat acest document. Astfel, un solicitant de C.S.U. avea la finalul anului 2019 o solvabilitate de 1,44, pe când o firmă care nu a solicitat certificat (adică a fost mai puțin sau deloc afectată) avea, la finalul anului 2019, o solvabilitate de peste 2,3.

„Cu cât mai mică este solvabilitatea, cu atât mai aproape este insolvența. Cu toate acestea, valorile înregistrate la finalul anului 2019 sunt unele ridicate, chiar și în cazul celor care au solicitat C.S.U. existând toate premisele să poată depăși cu bine actuala criză”, este concluzia optimistă la care a ajuns Adrian Dragomir, business consultant și co-fondator Termene.ro.

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri