Economia României s-ar putea contracta în 2020 cu aproximativ 5%, iar revenirea de anul viitor va fi probabil parțială, țara noastră înregistrând o creștere de 4% cu o contribuție mai mare a investițiilor, consideră Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra. Acesta a prezentat două scenarii, unul de bază și unul de risc, pentru evoluția economică a României în funcție de deciziile pe care autoritățile ar urma să le ia cu privire la aspecte precum majorarea pensiilor sau creșterea salariilor pentru profesori.

Conform scenariului de bază al UniCredit Bank, pensiile vor fi majorate cu 14% în 2020, fără o creștere salarială de 20% pentru profesori, iar deficitul bugetar ar putea crește până la 9,5% din PIB, pachetul de susținere pentru depășirea crizei ajungând până la 6% din PIB.

Economistul consideră că reducerea deficitului bugetar sub 5% din PIB anul viitor și menținerea datoriei sub nivelul de 50% din PIB vor putea fi realizate doar cu ajutorul unei politici fiscale restrictive.

”Scenariul nostru de bază este că nu vom ajunge la o creștere de 40% a pensiilor și pentru acest lucru probabil va fi nevoie și ca alegerile să aibă loc pe 6 decembrie. Dacă ne uităm la Australia, ei au avut un vârf în perioada ce ar echivala cu februarie-martie la noi ca vreme, e putin probabil ca în decembrie situația să arate la noi mai prost decât atunci”, precizează Dan Bucșa.

Citește și Creşterea punctului de pensie cu 40% în acest moment este vital să fie evitată

În baza acestui scenariu Banca Națională a României ar putea tăia din dobânda de politică monetară până la 1% și indicele ROBOR ar putea scădea sub 2%. Această evoluție ar putea menține ratingul României în categoria investițiilor, ceea ce i-ar permite Guvernului să se împrumute mai ieftin de pe piețele locale și internaționale.

”Costul creditelor ar putea să scadă și el, atât în lei, cât și în valută, dar aici este un mare semn de întrebare în ceea ce privește volumul creditelor neperformante”, precizează Dan Bucșa, care explică faptul că această scădere poate avea loc atât timp cât volumul creditelor neperformante nu crește excesiv.

Scenariul de risc: creșterea cu 40% a pensiilor

În cazul în care Guvernul va crește cu 40% pensiile, va dubla alocațiile și va crește cu 20% salariile profesorilor, datoria publică a României va depăși 50% din PIB.

”Banca Națională va păstra dobânda de politică monetară sau într-un scenariu extrem va trebui să o mărească pentru a apăra leul. De asemenea, ratingul României ar fi coborât la nivelul junk, este nevoie să fie coborât de două dintre cele trei agenții de rating pentru ca investitorii să iasă de pe piață sau să ceară dobânzi mult mai mari. Practic, vom ajunge să fim urmăriți de o altă categorie de investitori”, precizează Dan Bucșa.

Citește și De ce datoria externă ”mică” a României este de fapt mare și periculoasă pentru noi

În plus, această majorare ar face ca și anul viitor o mare parte din veniturile din taxe și impozite să meargă pe pensii și salarii, respectiv 90%, situație descrisă ca fiind aberantă de către economistul UniCredit Bank. Un raport publicat de către departamentul de cercetare al BCR și preluat de wall-street.ro arată că aceste cheltuieli reprezentate de salariile din sectorul public și pensii, raportate la încasările din veniturile fiscale și contribuțiile sociale au atins 96,3% în primele șapte luni din 2020, față de 81% la finalul anului 2019.

Citește și Avertisment S&P: Dacă măriți pensiile, mușcați mai mult decât puteți mesteca

”Din restul de 10%, plus veniturile nefiscale, care sunt incerte, va trebui să acoperim restul cheltuielilor din Sănătate, Educație, Apărare, funcționarea Administrației, ceea ce este imposibil”, consideră Bucșa.

Pensiile speciale, o anomalie, dar reducerea lor nu poate susține cresterea de 40%

Dan Bucșa a vorbit și despre una dintre ideile apărute în spațiul public, conform căreia reducerea pensiilor speciale va permite creșterea cu 40% a pensiilor normale.

”Este o idee falsă. În primul rând, pensiile speciale sunt o anomalie, nu sunt justificate nici etic, nici fiscal. O parte dintre acești oameni nu au contribuit deloc, deci nu văd de ce ar trebui să aibă pensii speciale mai ales când contribuțiile lor sociale au fost zero sau obișnuite, cel mult. Dar dacă ne uităm la pensiile speciale ca volum, nu ca nivel, 86% dintre ele sunt pentru foști militari, polițiști și servicii secrete. Toată lumea se concentrează pe parlamentari, pe Justiție și Curtea de Conturi, care reprezintă 0,1% din PIB. Eu nu zic că ele trebuie să existe, dar reducerea lor nu este soluția pentru creșterea pensiilor obișnuite cu 40%”, afirmă Dan Bucșa.

Soluția pentru a putea fi susține creșterea pensiilor obișnuite, conform economistului, ar putea veni din creșterea taxelor și a colectării, proces la care România nu stă deloc bine. Conform raportului publicat de Consiliul Fiscal la jumătatea acestui an, nivelul veniturilor fiscale (impozite și contribuții sociale) a fost de 26,7% din PIB în 2019, cu 13,2 puncte procentuale mai mic față de media UE, țara nostră fiind clasată pe penultimul loc.

De asemenea, în ceea ce privește numărul persoanelor care primesc pensii speciale în România, conform datelor centralizate de către Casa Națională de Pensii Publice, acesta a ajuns la 9.359 la finalul anului 2019, în creștere cu 1,9% față de anul anterior.

Sursa foto: Khongtham / Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Armand Iliescu
Armand s-a alăturat echipei Wall-street.ro în anul 2016, an în care a și finalizat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion . De-a lungul timpului a acoperit domenii precum FinTech, Finanțe-Bănci și Fiscalitate. A pus umărul timp de patru ani la consolidarea proiectului Future Banking , dedicat industriilor FinTech și digital banking, din poziția de Head of Growth. Tot în cadrul aceluiași proiect a dat startul emisiunii FinTech Friday,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri