Românii nu stau deloc bine la anumite capitole esențiale cum ar fi speranța de viață, nivelul de educație al populației sau veniturile medii anuale pe gospodării, nici măcar atunci când sunt comparați cu locuitori din țări membre UE care nu sunt nici ele cele mai dezvoltate, precum ungurii, slovacii, slovenii ori croații, potrivit platformei Quality of life a Eurostat.

Unul dintre mijloacele prin care ne putem da seama cât de bine sau cât de rău o duc românii este compararea cu standardul de viață din celelalte țări ale UE, care ne sunt vecine sau care se află la un stadiu de dezvoltare relativ apropiat de cel al țării noastre. Platforma Quality of life a Biroului de statistică al UE (Eurostat) pune la dispoziție câte un indicator pentru mai multe segmente ale condițiilor de trai (Sănătate, Educație, Stare economică etc.), în funcție de care se poate face o ierarhie între populațiie statelor membre ale UE (vezi datele complete în tabelul de la finalul articolului).

Citește și Alimentele românești, de două ori mai scumpe decât cele nemțești dacă luăm în calcul salariile. ”Fake news-ul” lui Cîțu era de fapt adevărat

În ce privește capitolul Sănătate, Quality of life plasează România pe locul penultim din lista celor 27 de state ale Uniunii Europene, după criteriul speranței de viață. Astfel, România se află doar deasupra Bulgariei la acest indicator al nivelului de trai, cu o medie a speranței de viață de 74,2 ani, cu 7 ani mai puțin decât media europeană, care se situează la 81,3 ani (bulgarii au o speranță de doar 73,6 ani).

Populația celuilalt stat vecin al României, Ungaria, are o speranță de viață cu un an și jumătate mai mare decât populația țării noastre, de 75,7 ani, iar cea a Greciei de 81,2 ani.

Românul este cel mai sărac cetățean al Uniunii Europene

Chiar dacă trăiesc mai mult decât bulgarii, la capitolul economic românii stau cel mai prost din Uniune dacă facem calculele după indicatorul pus la dispoziție de agregatorul Quality of life, anume media anuală a venitului disponibil pe adult-echivalent. (Annual median equivalised net income).

Acest indicator reprezintă venitul anual total al unei gospodării rămas după taxări și celelalte deduceri și care este disponibil pentru cheltuieli sau economisiri, împărțit pe numărul membrilor gospodăriei (de unde și sub-criteriul pe adult-echivalent).

Citește și România se ascunde de statisticile UE, dar Copenhaga a făcut calculele: avem cele mai sărace gospodării din Uniune

Astfel, România bifează ultimul loc din UE cu o medie anuală a venitului disponibil pe adult-echivalent de 4.267 de euro, de patru ori mai mică decât media europeană, care se ridică la valoarea de 17.325 de euro. În comparație, bulgarii au un venit mediu anual disponibil pe adult echivalent de 4.612 euro, cu 345 de euro mai mare. Ungaria o duce mult mai bine decât România aici, cu o medie anuală de 6.478 de euro a venitului disponibil pe adult-echivalent.

În zona Educației, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană după criteriul absolvenți de studii superioare al platformei citate a Eurostat, cu doar 18,7% dintre locuitori care au finalizat un program de învățământ superior, cu 12,1% sub media UE, a cărei valoare este de 32,8%. Bulgarii și maghiarii, vecinii noștri din Uniune se clasează mult mai avantajos, cu 29,2%, respectiv 27,2% absolvenți de învățământ superior.

Infracționalitate și condiții de locuire

În ce privește segmentul de Siguranță a populației, unde Eurostat iese în față cu indicatorul părții de populație care a denunțat infracțiuni, fapte de violență sau de vandalism în zona de locuire, raportat la întreaga populație. România se situează bine de această dată, cu o proporție de 8,8%, ceea ce înseamnă o cifră mai bună decât în cazul mediei Uniunii Europene, de 11%.

În comparație cu vecinii bulgari, românii o duc de două ori mai bine, întrucât aceștia au o cifră a infracționalității mult mai mare, de 19,1% . Ungaria se situează totuși la un nivel mai bun decât România, cu doar 5,3% din populație raportând acțiuni de infracționalitate.

Atunci când vorbim de condițiile de locuire de pe teritoriile țărilor UE, unde indicatorul platformei Quality of life este nivelul de supraaglomerare a locuințelor, România revine la coada listei. Potrivit datelor Eurostat, peste 45% dintre români trăiesc în locuințe supraaglomarate pentru standardele europene.

Prin comparație, bulgarii o duc ceva mai bine, cu 39% din populație aflându-se în această stare. Populația Ungariei se clasează mult mai bine, numai 19% dintre locuitorii țării guvernate de Viktor Orban găsindu-se în această situație. Pentru comparație, media europeană este de 17,1%.

Eurostat clasifică la condițiile de supraaglomerare a locuințelor orice gospodărie care nu are următoarele spații necesare:

  • o cameră pentru fiecare cuplu din respectiva gospodărie
  • o cameră pentru orice persoană de 18 ani sau peste această vârstă
  • o cameră pentru fiecare două persoane singure de același gen și cu vârsta de 12-17 ani din respectiva gospodărie
  • o cameră pentru fiecare persoană singură de 12-17 ani ne-inclusă în ultima categorie (deci la categoria de vârstă 12-17 ani, se consideră supraaglomerare dacă o fată trebuie să stea în aceeași cameră cu un băiat, atâta vreme cât nu formează un cuplu)
  • o cameră la doi copii sub vârsta de 12 ani (la această categorie de vârstă nu contează genul)
Clas. Speranța de viață (ani) Venit pe gospod. (euro) Absolvenți de studii sup. (%) *Infracțiuni raportate de pop. (%) *Locuințe aglomerate
1 82,3 (Franța) 23.525 (Germania) 44,1% (Lituania) 2,4% (Croația) 7,7% (Franța)
2 81,3 (Media UE) 22.562 (Franța) 42,3% (Estonia) 3,2% (Lituania) 7,8% (Germania)
3 81,2 (Grecia) 17.325 (Media UE) 39,7 (Franța) 5,3% (Ungaria) 9,5% (Portugalia)
4 81,1Germania 14.774 (Slovenia) 37,8%(Letonia) 5,5% (Estonia) 10,9% (Slovenia)
5 81,1 (Portugalia) 12.228 (Estonia) 35,9% (Slovenia) 5,6% (Slovacia) 12,7% (Estonia)
6 80,6 (Slovenia) 10.023 (Portugalia) 32,8% (Media UE) 6,1% (Letonia) 15,4% (Cehia)
7 78,6 (Estonia) 9.995 (Cehia) 32,7% (Grecia) 6,7% (Portugalia) 17,1% (Media UE)
8 78,3 (Cehia) 8.777 (Grecia) 31,3% (Germania) 7,3% (Slovenia) 19% (Ungaria)
9 77,8 (Croația) 8.187 (Letonia) 29,2% (Bulgaria) 7,8%(Cehia) 22,9% (Lituania)
10 76,9 (Slovacia) 8.119 (Slovacia) 28,2% (Portugalia) 8,8% (România) 29,1% (Grecia)
11 75,7 (Letonia) 7.892 (Croația) 27,2% (Ungaria) 11% (Media UE) 34,1% (Slovacia)
12 75,1 (Lituania) 7.586 (Lituania) 26,8% (Slovacia) 13,1% (Germania) 36,2% (Croația)
13 75,7 (Ungaria) 6.478 (Ungaria) 25,2% (Croația) 14,7% (Franța) 39,5% (Bulgaria)
14 74,2 (România) 4.612 (Bulgaria) 24,9% (Cehia) 18,2% (Grecia) 42,2% (Letonia)
15 73,6 (Bulgaria) 4.267 (România) 18,7% (România) 19,1% (Bulgaria) 45,1% (România)

Sursa datelor: Quality of life (Eurostat)

* În cazul ultimilor doi indicatori din tabel, scorurile au fost ordonate descrescător, pentru că spre deosebire de ceilalți indicatori, aceștia doi sunt indicatori negativi, astfel populațiile țărilor respective sunt mai avantajate dacă înregistrează un scor cât mai redus

În această clasificare, reporterul wall-street.ro a introdus fostele țări comuniste care sunt la un stadiu de dezvoltare relativ similar cu al României și care au avut un parcurs european asemănător cu al țării noastre (țări foste comuniste integrate mai recent în Uniune, dar nu neapărat simultan). Portugalia a fost inclusă pentru că este deseori comparată cu România, deși face parte dintre țările occidentale (PIB de nivel apropiat, țară fără un nivel major de industrializare); datele privind Franța și Germania au fost introduse pentru a păstra aproape și exemplul țărilor dezvoltate din Occident.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri