Elevii români ar urma să revină în bănci în data de 8 februarie 2021, însă o decizie finală în acest sens va fi luată oficial, în data de 2 februarie. Dacă la începutul acestui an, anunțul privind redeschiderea școlilor era primit cu mare bucurie de profesori, elevi, dar și părinți, în situația de acum, această revenire generează multă incertitudine. Noua tulpină mutantă este cel mai mare posibil inamic în fața reîntoarcerii elevilor în bănci.

Deocamdată, însă, în noul semestru, unitățile de învățământ preuniversitar se pregătesc să-și cheme elevii și profesorii la școală, o reîntoarcere care era de mult așteptată, mai ales în contextul pierderilor masive generate de predarea online.

Scenariile de funcționare pentru semestrul al doilea

Amintim încă o dată scenariile de funcționare privind reînceperea semestrului doi, în unitățile de învățământ, anunțat de președintele Klaus Iohannis, în prima jumătate a lunii ianuarie:

  • scenariul verde - toți elevii merg la școală
  • scenariul galben – grădinițele, clasele I-IV, VIII și XII merg la școală, celelalte clase urmează cursurile în online.
  • scenariul roșu - când se depășește incidența de 3 la mia de locuitori; „la început rămân acasă copiii din clasele V-VIII și liceele, dar continuă să meargă grădinițele și clasele primare. Atunci când se ajunge cu rata de infectare peste 6, localitatea se carantinează și toată lumea stă acasă, școlile se închid, se merge în online”, a declarat Șeful Statului.

Multele întrebări privind siguranța sanitară

Dar cum se împacă reîntoarcerea la școală cu respectarea regulilor sanitare? Ce măsuri sanitare se vor lua și cum se vor desfășura orele remediale prin care copiii vor recupera materia pierdută? Acestea sunt multe din întrebările pe care elevii, părinții, dar și profesorii și le adresează.

Retail jobs

Trebuie să înceapă şcolile, pentru ca toţi copiii să aibă acces la educaţie şi mai ales copiii mici să se poată dezvolta normal din punct de vedere psihic și social. OMS are un punct de vedere extrem de clar în această privinţă şi pune în balanţă riscurile legate de pandemie, în ceea ce privește activitatea școlară și sănătatea mintală a copiilor (...)

Este un studiu recent, din Belgia, care arată că impactul deschiderii şcolilor asupra pandemiei este minimal. Nu putem discuta despre probleme serioase, cât au fost deschise şcolile, sub un procent din profesori și elevi s-au îmbolnăvit”, a declarat Alexandru Rafila, Reprezentantul României la OMS, în cadrul unui eveniment organizat de Salvați Copiii România.

Acesta a anunţat şi că va exista o accelerare a vaccinării, odată cu introducerea serului produs de AstaZeneca, care ar putea rezolva criza actuală de vaccin, despre care spune că este una temporară și că în cel mult o lună vom avea o altă perspectivă, inclusiv pentru profesori.

Reamintim că programarea profesorilor pentru vaccinarea anti-COVID-19 a fost amânată timp de 10 zile, ca urmare a anunțului transmis de compania Pfizer prin care reduce temporar livrările de vaccin în Europa. Până la acest moment știm cu certitudine de la Ministerul Educației că aproximativ 110.600 angajaţi din învăţământ s-au programat pentru vaccinare, dintre care 18.600 s-au vaccinat deja.

Citeste si:
Recunoașterea reciprocă a diplomelor între România și Republica...
Acord interguvernamental...

Cu gândul la redeschidere. Deciziile momentului

Cea mai mare presiune este acum pe umerii ministerului Educației care are misiunea de a aprecia concret riscul, precum și avantajele și dezavantajele redeschiderii școlilor în format fizic. Sorin Cîmpeanu spune că factorii care stau la baza redeschiderii școlilor se află în strânsă legătură cu evoluția contextului epidemiologic și cu posibilitățile de gestionare a riscului de infectare pentru elevi și profesori.

S-a stabilit că discuţia pentru deschiderea şcolilor în 8 februarie va fi pe data de 2 februarie, să nu scăpăm evoluţii importante din perspectiva sanitară. Va urma o şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi o hotărâre conformă, după care, în ipoteza în care, din perspectivă sanitară, deschiderea şcolilor ar putea fi făcută, urmează un ordin comun al miniștrilor Educației și Sănătății. Ar trebui să îl avem pe 3 februarie acest Ordin de ministru.

-Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educației-

Citeste si:
Cîmpeanu susține în continuare prezența fizică în școli și grădinițe
Cîmpeanu susține în...

O problemă delicată care ar îngreuna reîntoarcerea la școală este supraaglomerarea sălilor de clasă. Ministerul Educației a anunțat că începând cu anul școlar 2021-2022, numărul elevilor admiși la liceu, la filiera teoretică se va micșora de la 28 la 24 de elevi. „Supraaglomerarea se întâmpla în școlile urbane unde părinții fac presiuni pe școli pentru a-i primi pe copii”, a spus acesta.

Cîmpeanu: Învățarea hibrid și cea online nu mai prezintă eficiență

Învățământul hibrid s-a dovedit a fi ineficient, a spus ministrul Educației, motiv pentru care reîntoarcerea la școală este esențială acum, nu doar pentru revenirea la normalitate, ci și pentru a recupera pierderile generate de problemele predării online.

Este absurd să repari prin online ce ai pierdut prin aceeași metodă de predare.

-Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educației-

Pe de altă parte, Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor crede că în ciuda lipsei de eficiență generată pe alocuri de predarea online, această modalitate se poate dovedi necesară și utilă chiar și după ce pandemia va trece.

„Predarea online nu e perfectă, dar e un instrument foarte valoros, ar fi păcat sa nu îl folosim și după ce se termina pandemia, în situația în care se vor închide școlile în contextul zăpezilor, sau în alte situații în care nu se va putea învăța în alt mod”, a declarat Rareș Voicu, în cadrul evenimentului.

Citește și: Școala care nu a fugit de online și pe care pandemia nu a luat-o atât de mult prin surprindere

Peste 65.000 de elevi nu au avut acces la orele online

Pandemia a accentuat mult inegalitățile din școala românească, timp în care prăpastia dintre elevii care au avut acces la mecanismele de învățare online și cei care nu au avut posibilitatea a avea parte de o educație digitală s-a adâncit tot mai mult. Ce lasă în urmă școala online? Multă neputință, frustrare acumulată după aproape un an din partea a mii de copii care nu au avut un acces real la învățământ, cu părinți ale căror venituri au fost diminuate serios pe fondul pandemiei.

Cele mai recente date de la Ministerul Educației arată că peste 65.000 de elevi nu au avut acces la orele online, motiv pentru care riscă să rămână cu mediile neîncheiate.

La toate acestea se adaugă, bineînțeles, lipsa interacțiunii umane care îi face pe copii să se simtă furioși, frustrați, în timp ce expunerea îndelungată la tehnologie îi face să fie mai introvertiți. Am discutat AICI, într-un material pe larg, despre cum simt oamenii mai mici ca noi pandemia și despre efectele pe care le-a adus lipsa contactului fizic cu prietenii și colegii de școală.

Lockdown-ul duce la acutizarea fenomenului depresiv la un sfert dintre copii şi apare sindromul post-traumatic. Se întâmplă şi fenomene regresive, se accentuează fenomene de neglijare şi abuz, iar la adolescenţi apar idei suicidare.

- Conf. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatrie -

Spre finalul evenimentului, Ministrul Educației a transmis că pe 4 februarie România va mai primi o tranșă de 60.000 de laptopuri, precum și un număr de table interactive și camere pentru a putea transmite lecțiile.

Sursa foto: Shutterstock
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri