Economia globala a "intarziat deja cu recesiunea daca luam in calcul ciclurile conventionale", iar o alta criza financiara este inevitabila, a spus Mark Cliffe, seful departamentului de cercetare macroeconomica in cadrul grupului ING, intr-o discutie cu mai multi jurnalisti romani.

El a explicat ca, in general, crizele financiare cu adevarat dureroase au implicat folosirea efectului de levier sau creditarea excesiva si se intreaba daca "prin rezolvarea crizei precedente nu am sadit semintele pentru urmatoarea criza".

Se pune problema sustenabilitatii pretului activelor. Nu imprumutul per se te distruge intr-o criza, ci colapsul preturilor.

"Intr-un anumit sens, deja am intarziat cu recesiunea daca luam in calcul ciclurile conventionale. Dar pentru ca suntem intr-un "nou anormal" nu stim unde ne aflam si cum arata ciclul economic acum. Suntem intr-un stadiu de incertitudine, dar putem spune ca o alta criza financiara este inevitabila. Intrebarea este ce vom face atunci?"

Economistul ING a precizat ca sunt multe elemente la nivel global care pot genera un lant de evenimente care sa provoace o criza financiara, cum ar fi un potential razboi cu Coreea de Nord, dar este esential sa "ne concetram pe lucrurile care nu sunt sustenabile si sa ne gandim ce sa facem daca lucrurile nu merg bine".

In acest context, spune Cliffe, dezbaterea despre "banii din elicopter" (acordarea de bani gratis pentru populatie de catre bancile centrale) poate deveni oricand actuala daca apare o alta criza financiara, deoarece ar prezenta un risc deflationist imens.

Multe banci centrale se gandesc ca, daca ar trebui sa duca dobanzile puternic in zona negativa, ar fi fortate sa gandeasca abordari neconventionale, cum ar fi trecerea catre emiterea de monede digitale sau "politica banilor aruncati din elicopter".

"De dragul argumentului, daca BCE va creste dobanzile si va observa apoi ca asta declanseaza un colaps al pretului activelor, ce va mai face atunci? De asta putem discuta despre "bani aruncati din elicopter" sau alte abordari care nu au un precedent", crede Mark Cliffe.

S-a format un consens in randul economistilor ca primul val al relaxarii cantitative a fost eficient, al doilea val a fost mai putin eficient, iar al treilea foarte putin eficient. De aceea, economistii se tem ca BCE si alte banci centrale au ramas fara optiuni si in cazul in care ar creste dobanzile, dar acest lucru ar declansa un colaps al pretului activelor, nu ar mai avea instrumente pentru a contrabalansa efectul produs.

In plus, multe banci centrale se confrunta si cu "misterul inflatiei lipsa", cauzat de un soc pe partea de oferta, care ar putea fi permanent. "As numi situatia "noul anormal" dupa ce unii au venit cu ideea unui "nou normal", definit de o crestere economica limitata, inflatie joasa si randamente mici la active. Este un adevar in acest lucru, dar nu cred ca este normal", avertizeaza economistul ING.

Economia zonei euro "sufera" de o liniste suspecta. Cresterea "este aproape plictisitoare"

"Sunt inca destule probleme structurale inca nerezolvate, in afara de Brexit, dar multe nu sunt macroeconomice. Este o liniste suspecta daca ne uitam la cresterea economica. Este destul de buna, dar e aproape plictisitoare. Economiile cresc mai mult sau mai putin in jurul a 1,5% pe an in zona euro", spune Mark Cliffe.

Toata aceasta crestere stabila, plictisitoare, vine cu un cost; activele, in special activele financiare, au crescut dramatic si exista o dezbatere aprinsa cu privire la sustenabilitatea preturilor pe termen lung.

A trecut aproape un deceniu de la criza financiara, dar traim in continuare cu unele consecinte ale ei.

Pe de alta parte, in Germania, o tema intens dezbatuta si in alegerile din weekend-ul trecut este legata de dobanzile foarte mici, nivel la care deponentii sunt penalizati, fiind "aproape o ofensa adusa moralitatii".

Dar cum iesi din aceasta situatie? Inainte ca BCE sa creasca dobanzile trebuie sa opreasca relaxarea cantitativa si trebuie sa faca acest lucru intr-un mod cat mai lin.

Cliffe recunoaste ca economistii creeaza modele de predictie bazate pe date istorice si pe ceea ce s-a mai intamplat in trecut, dar in acest caz nu exista istorie. "Raspunsul onest este ca nu stim cum sa facem acest lucru (reducerea dobanzilor lin - n.r.). Nu stim ce se va intampla si asta este incertitudinea care marcheaza orice discutie despre economie", concluzioneaza Cliffe.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri