Avem crestere economica chinezeasca! Ar trebui sa ne puna pe ganduri?
Cresterea economica “chinezeasca” din trimestrul trei al acestui an, de aproape 9% este bazata tot pe consum, chiar pe accelerarea acestuia, sustine presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru. Acesta vine, insa, la pachet cu scaderea masiva a investitiilor, deteriorarea contului curent, reinflamarea inflatiei si un derapaj evident in cazul deficitului bugetar.
“Stim cu totii faptul ca consumul a generat cea mai mare parte a cresterii economice in primele sase luni ale anului, respective 80%, iar investitiile au evoluat foarte slab. Anticipez ca in trimestrul trei investitiile nu au evoluat altfel, deci este posibila o crestere a consumului de peste 10%. Aceasta evolutie ar trebui sa ne puna pe ganduri, iar la nivelul decidentilor ar trebui sa creeaze preocupari”, a explicat Ionut Dumitru la conferinta anuala a AAFBR.
Prin comparatie, in perioada 2015 – T2 2017, in majoritatea tarilor europene consumul a crescut in linie cu oferta interna, insa Romania iese din decor foarte mult, cu o crestere a consumului mult peste oferta interna.
Mugur Isarescu: cresterea economica dezechilibrata produce pierderi pentru toata lumea "a la long"
De ce cresterea economica bazata pe consum este periculoasa? Pentru ca ea creeaza dezechilibre si, mai devreme sau mai tarziu, va fi intrerupta, iar cineva trebuie sa ia masuri mai putin populare si sa fie blamat pentru asta. “Este foarte simplu sa dai”, problema este cand trebuie sa iei, si cine va avea aceasta sarcina, avertizeaza guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.
In opinia sa, nimeni nu este impotriva cresterii nivelului de trai, dar este important modul in care se obtine aceasta crestere si sustenabilitatea pe termen lung.
“Orice crestere economica, daca nu se obtine in conditii de echilibru, mai devreme sau mai tarziu va fi intrerupta si tendinta pe termen lung nu e de reducere a declajelor ci, dimpotriva, pe termen lung constati ca se adancesc decalajele. Nu suntem impotriva cresterii salariilor sau a consumului! Noi vorbim doar de dozaj! Sunt importante dozajul si momentul! Cu cat poti creste pentru ca, la momentul critic, sa nu trebuiasca sa pui frana brusca. E simplu sa dai, si sa dai mult. Problema este cand trebuie sa iei. Mai conteaza si cine ia! Si cum incep discutii care dureaza ani de zile despre faptul ca unii au dat si altii au luat”, a explicat guvernatorul BNR in deschiderea conferintei anuale a AAFBR.
Potrivit acestuia, in economie este ca in medicina: daca nu dai medicamentul la timp, cu dozajul respectiv, faci mai mult rau decat bine”.
De ce ar fi de data aceasta altfel?
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, se intreaba intr-o prezentare curajoasa - care nu reprezinta neaparat opinia oficiala a BNR - de ce cred guvernantii ca "de data aceasta ar fi altfel", facand astfel referire la celebra carte a lui Kenneth Rogoff si Carmen M. Reinhart - "This time is Different".
Economistul nu intelege de ce, in pofida numeroaselor opinii din partea analistilor, guvernantii nu iau in calcul riscurile politicilor prociclice, reducand taxele si aplicand majorari de salarii intr-un ciclu de expansiune solida, adica exact ceea ce se intampla in prezent in economia romaneasca.
Croitoru vede doua explicatii pentru acest comportament nesabuit:
Prima tine de atingerea unor scopuri politice si da nastere cinismului fiscal, in sensul ca guvernantii de la acest moment cred ca sarcina rezolvarii dezechilibrelor va pica in carca Guvernului viitor. Acest scenariu este incurajat de o democratie cu institutii slabe, precizeaza Croitoru, fara sa isi asume o asumptie despre scenariul in care suntem cu adevarat.
A doua explicatie este cea in care Guvernul crede ca poate evita efectele daunatoare ale politicilor prociclice, virand chiar inainte de intrarea in recesiune catre o serie de masuri anticiclice. In opinia lui Croitoru, acest demers este aproape imposibil sau are sanse minime de reusita.
"Exista partide si coalitii care vor sa-si maximizeze pe termen lung cota politica, asa ca decid sa guverneze in general doar in perioadele de expansiune economica si chiar le amplifica prin politici prociclice", atrage atentia consilierul BNR, fara sa precizeze daca si actualul partid de guvernamant a facut acest lucru in istoria post-decembrista.
De altfel, el sesizeaza ca formatiunea politica care isi asuma la un moment dat rezolvarea dezechilibrelor, cu o serie de costuri sociale mari, dispare de cele mai multe ori de pe scena politica. Asa s-a intamplat cu PNTCD dupa criza din 1997-1998 sau cu PDL dupa criza financiara, care s-a resimtit in Romania preponderent in 2009-2010.
De ce cade publicul in capcana si nu taxeaza derapajele fiscale?
Raspunsul la aceasta intrebare este simplu in opinia consilierului BNR. Votantii fie uita cine a provocat dezechilibrele, fie nu pot intelege ca efectele economice dintr-o recesiune au radacina in politicile prociclice din perioada de expansiune.
"Urmatoarea noastra recesiune, daca se va intampla foarte repede, ne poate surprinde intr-o situatie anormala, cu dobanzi foarte joase in Romania si in toata Europa [...] Nu vom putea reactiona atunci (BNR prin politica monetara - n.r.) pentru ca politica fiscala este foarte prociclica si va fi prociclica si cand vom intra in recesiune", avertizeaza Croitoru, precizand ca in acest scenariu solutia ar putea fi un proces de Quantitative Easing, asa cum s-a intamplat in Cehia.
