Inflația nu va avea cursul ameliorat estimat de BNR pentru finalul acestui an (după saltul din octombrie la 7,94%, BNR a prognozat că până la finalul anului 2021 ea va scădea până la 7,5% pentru a ajunge la un maximum de 8,6% în T2 al 2022), ci va crește direct pe acest de final de an și în primul semestru al anului următor, potrivit analiștilor OTP Bank.

Scumpirile vor continua să afecteze populațiile la nivel european, între care cea românească este una dintre cele mai serios lovite, iar băncile centrale nu atacă puternic inflația în ciuda creșterilor mari pentru că aceasta ajută guvernele, ale căror încasări cresc pe seama urcărilor de prețuri, potrivit lui Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România.

„Inflația actuală are și o componentă tranzitorie, temporară. Însă sunt destul de multe discuții privind cât de mare este această componentă. Băncile Centrale spun că o mare parte din inflație este tranzitorie, dar sunt și analiști care spun dimpotrivă că partea temporară a inflației nu este atât de mare și că atunci când această parte va trece, va rămâne totuși un nivel ridicat de inflație. Eu asta cred, că inflația va rămâne substanțial mai mare față de cât era înainte de criza de COVID-19”, a declarat Adrian Codirlașu pentru wall-street.ro.

Recent, Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene, a susținut că nu este nevoie de intervenția instituției pentru calmarea inflației care a dat peste cap calculele analiștilor, însă ultimele rapoarte, venite după declarațiile lui Lagarde, arată cifre îngrijorătoare pentru principalele economii ale Uniunii: Germania a ajuns la cea mai mare creștere a inflației a ultimilor 29 de ani, Franța la cea mai mare inflație din ultimii 13 ani, iar întreaga zonă euro este afectată de cea mai mare inflație din ultimii 25 de ani.

„Băncile centrale se tem pentru creșterea economică, care ar fi redusă de o intervenție de tip majorarea ratei dobânzii de politică monetară. Pe de altă parte este și faptul că guvernele sunt extrem de îndatorate peste tot, iar inflația ajută Guvernul fiindcă ea crește PIB-ul nominal, iar când raportăm datoria publică la un PIB nominal mai mare datorită inflației – așa se reduce datoria publică de către guverne”, a explicat Codirlașu.

Folositoare pentru guverne, inflația afectează în schimb populațiile care sunt conduse de aceste guverne, slăbind veniturile și mai ales scăzând din puterea banilor puși deoparte, mai ales că, după declanșarea pandemiei, s-a putut observa o tendință globală de economisire, iar românii au fost printre primii la acest capitol.

Veniturile bugetare cresc datorită inflației, pentru că taxele sunt aplicate unor prețuri mai mari. Deci de aici vine și evitarea băncilor centrale în a majora mai puternic ratele de dobândă. Pe de o parte aceasta afectează creșterea economică, iar pe de altă parte guvernele au nevoie de finanțare ieftină

- Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România -

Cum putem proteja banii puși deoparte, cei mai afectați de inflație

Inflația erodează veniturile și mai ales economiile oamenilor și trebuie găsite mijloace de protecție pentru acestea. Depinde de fiecare cum își va conserva economiile. Trebuie aleasă o valută afectată mai puțin de inflație, pentru că acea monedă va rămâne mai stabilă, potrivit lui Codirlașu.

„Pot fi alese alternative – acțiunile sunt alternative bune. Însă am văzut, a fost suficient ca președintele FED să spună că va reduce mai repede cumpărări de bond-uri, iar bursa americană a căzut destul de tare. Acțiunile protejează de inflație, dar sunt ele însele volatile. Aurul, la fel, protejează de inflație”, a mai spus economistul.

Imobiliarele protejează și ele economiile în fața inflației, potrivit vicepreședintelui CFA România. Românii pot face investiții directe – cumpărarea unei locuințe sau unui teren, însă asta necesită mulți bani, așa că pot recurge și la Real Estates Investments Trust (RATE) – fonduri care permit investirea de bani puțini pe piețele imobiliare, pe diverse sectoare.

Oamenii mai au la dispoziție ITF-urile (Exchange Traded Fund), instrumente financiare care replică prețurile mărfurilor, în condițiile în care mărfurile sunt și ele active mai puțin vulnerabile în fața inflației. Cu toate acestea, ele rămân, asemenea celorlalte alternative prezentate, volatile.

Ce se întâmplă dacă salariile pierd cursa cu inflația

Pentru cei cu veniturile erodate, în contextul în care inflația îi afectează în primul rând pe cei cu venituri mici și fixe, există și posibilitatea căutării unor alte locuri de muncă – unele mai bine plătite.

„În România este totuși deficit de forță de muncă, e deficit de forță de muncă și în UE, se poate lucra și în străinătate de acasă, din România, remote. Deci din fericire pentru cei care lucrează există posibilități să-și schimbe locul de muncă în cazul în care le rămâne salariul în urmă în raport cu creșterea inflației”, a spus expertul financiar. Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Filip Bodoc
Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri