Germania este dispusă să renunțe la cărbunele și chiar la petrolul rusesc, într-un anumit interval de timp, însă Berlinul susține că economia nemțească ar intra în recesiune dacă ar renunța la gazul livrat de pe teritoriul Federației Ruse. Germania are cea mai mare economie din Europa și este principalul importator de gaze din Rusia.
Vladimir Putin va accepta un compromis cu privire la viitoarea neutralitate a Ucrainei doar dacă se confruntă cu o amenințare credibilă la adresa puterii sale economice, potrivit președintelui ucrainean.
Aceasta ar presupune excluderea rapidă și permanentă a exporturilor de petrol și gaze ale Rusiei de pe profitabilele sale piețe europene, câtă vreme Guvernul rus primește 40% din veniturile bugetare din exporturile de energie, scrie The Guardian.
Ucraina întâmpină însă o rezistență încăpățânată din partea Germaniei, care insistă că economia sa ar fi cufundată în recesiune dacă ar pierde brusc accesul la gaz și petrol rusesc.
Citește și: Sancțiunile europene evită principalele exporturi rusești și spun doar jumătate din adevărata poveste
Într-un interviu care reflectă presiunea morală la care se află Germania pentru a face mai mult, ministrul Economiei Verzi de la Berlin, Robert Habeck, a recunoscut că Europa a alimentat anterior Ucraina cu promisiuni false, dar a spus că Germania nu își poate permite „pierderea a sute de mii de locuri de muncă” prin impunerea unui embargo energetic complet Rusiei.
Citeste si:
El a spus că, în cel mai bun caz, Germania ar putea fi eliberată de cărbunele rusesc până în toamnă, de petrolul său până la sfârșitul anului, dar nu ar putea stabili o dată pentru încetarea dependenței Germaniei de gaze.
Impasul îi frustrează aliații lui Zelenski care apel la Marea Britanie și SUA să folosească G7 pentru a încerca să-l convingă pe cancelarul german, Olaf Scholz, să semneze un calendar occidental pentru a pune capăt dependenței de energia rusă.
Ucrainenii se declară optimiști în legătură cu negocierile cu Rusia
Scholz și Emmanuel Macron, președintele francez, au discutat din nou cu Putin în weekend. Negociatorul-șef al lui Zelenski, Mihailo Podolyak, a declarat că discuțiile dintre Ucraina și Rusia sunt acum continue și au trecut de stadiul de „schimb de ultimatumuri”.
Citeste si:
Dar francezii par a fi mai puțin optimiști. Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de externe, a declarat: „Suntem în fața unui zid. Cel mai rău este în fața noastră. Acest război va fi lung.”
Frustrarea față de poziția germană este atât de accentuată încât Zelenski este dispus să apeleze la unul dintre predecesorii lui Scholz, Gerhard Schröder, pentru a acționa ca mediator cu Putin. Fostul cancelar a acceptat rolul, posibil pentru a salva ceva din ruinele reputației sale și ar fi avut discuții cu Putin săptămâna trecută.
Unii dintre echipa lui Zelenski sunt, de asemenea, neliniștiți de rolul de intermediar al premierului israelian, Naftali Bennett, care pune sub semnul întrebării realitatea sprijinului din partea Israelului.
Zelenski a subliniat în repetate rânduri că este dispus să se întâlnească cu Putin pentru a discuta despre noi garanții de securitate pentru Ucraina în schimbul neutralității viitoare a țării sale, fie ca alternativă la aderarea la NATO, fie ca măsură provizorie înainte de aderarea Alianța Nord-Atlantică.
Citeste si:
Vorbind săptămâna trecută, după discuții fără rezultat cu Serghei Lavrov în Turcia, ministrul de externe al Ucrainei, Dymtro Kubela, a spus că „adevărata problemă pentru Ucraina sunt garanțiile de securitate și garanțiile de securitate stricte, similare cu cele pe care le au membrii NATO. Avem nevoie de aceste garanții în primul rând din partea Rusiei, deoarece este țara care a comis un act de agresiune împotriva noastră, dar și din alte țări, inclusiv membri permanenți ai consiliului de securitate al ONU. Ideea este că avem un tratat, un acord în care țările s-ar obliga să nu comită agresiuni sau să facă presiuni economice sau de altă natură asupra noastră”.
El a confirmat că președintele s-a răcit cu privire la intenția de aderare NATO a Ucrainei „pentru că, în ciuda eforturilor noastre, NATO nu este pregătită să ne integreze. Reacția la agresiunea NATO a fost aceea de a delega statelor membre să trateze cu noi pe o bază bilaterală.”
Citeste si:
El a adăugat că, până când Ucraina este sigură de forța garanțiilor, nu era încă pregătită să spună că acestea ar putea fi un substitut pentru apartenența la NATO. „Nu suntem încă în măsură să renunțăm la aderarea la NATO”, a spus el.
Ucraina vrea un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic semnat de mai multe țări care să garanteze securitatea Ucrainei într-un mod pe care Memorandumul de la Budapesta semnat în 1994 nu a reușit să o facă. Memorandumul trebuia să garanteze independența Ucrainei în schimbul abandonului de către țară a arsenalului său de arme nucleare. Marea Britanie, prin John Major, a fost unul dintre cosemnatari, însă documentul a devenit de fapt un text mort.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
