”România nu îndeplinește condițiile pentru trecerea la euro”. Anunțul oficial a fost făcut de Comisia Europeană pe 1 iunie, fiind concluzia raportului de convergență. De ce nu poate trece România la euro, în condițiile în care acum 6 ani îndeplineam majoritatea criteriilor?
România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro: aceasta fost concluzia Comisiei Europene. Ea este rezultatul evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă, la care se adaugă și alți factori secundari.
Citește și: Oficial: Bulgaria va trece la euro de la 1 ianuarie 2024. Care este situația României
Conform raportului de convergență (care poate fi citit AICI), nu avem nici legislație compatibilă cu intrarea în zona euro și nici nu îndeplinim niciunul dintre cele 4 criterii de convergență necesare pentru a trece la euro. De fapt, singura țară dintre cele șapte incluse în raport care este pregătită să treacă să treacă la euro de la 1 ianuarie 2023 este Croația.
De ce nu poate trece România la euro: condițiile pe care trebuie să le îndeplinim
În primul rând, România nu îndeplinește condiția compatibilității juridice. Astfel, Legea 312 privind Statutul Băncii Naționale a României nu este complet compatibilă cu obligația de conformitate din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Incompatibilitățile sunt legate de independența băncii centrale, interzicerea finanțării instituțiilor publice de integrarea BNR în ECSB (Sistemul European al Băncilor Centrale) la momentul adoptării euro.
Citeste si:
De asemenea, pentru ca România să poată trece la euro trebuie să îndeplinim toate cele 4 criterii de convergență: participarea cu succes la ERM II (Mecanismul European al Cursului de Schimb) timp de cel puțin doi ani, stabilitatea prețurilor, finanțe publice solide și sustenabile și o rată a dobânzii pe termen lung de cel mult de două puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.
Statele membre UE care vor să treacă la euro trebuie să fi atins un nivel înalt de convergenţă economică durabilă, care este examinat în raportul de convergenţă pe baza criteriilor de convergenţă. Aceste criterii (denumite şi "criteriile de la Maastricht") sunt prevăzute în din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Citeste si:
Citește și: Mai vrea cineva in zona euro? Avantaje si dezavantaje
Criteriile de convergență din cauza cărora România nu poate trece la euro
1. România nu îndeplinește criteriul de convergență privind rata de schimb
Acest criteriu presupune participarea la ERM II, Mecanismul European al Cursului de Schimb. Prin acest mecanism se definește pentru moneda fiecărui stat din afara zonei euro un curs de schimb central față de euro și un interval standard de fluctuație de ±15 la sută. Participarea cu succes la ERM II timp de cel puțin doi ani este unul din cele patru criterii de convergență pentru a trece la euro. Ea presupune să se respecte marjele de fluctuație și să nu existe o reevaluare în jos a parității centrale pe parcursul celor doi ani.
România nu participă la ERM II - ca urmare, nu poate trece la euro.
Citeste si:
2. România nu îndeplinește criteriul de convergență privind stabilitatea prețurilor
Rata medie a inflației până în aprilie 2022 a fost de 6,4%, peste valoarea de referință de 4,9%. Raportul estimează că rata inflației va rămâne și în continuare peste valoarea de referință.
3. România nu îndeplinește criteriul de convergență privind finanțele publice solide
Țara noastră face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, pe baza evoluțiilor dinaintea pandemiei. În 2021 a existat o ameliorare iar în 2022, Comisia Europeană estimează că deficitul public general va scădea până la 7,5% din PIB , iar în 2023, la 6,3%. Dar ponderea datoriei publice în PIP ar putea depăși anul acesta 50%, iar în 2023 riscă să ajungă la 52,6%.
Raportul preconizează că atât în 2022, cât și anul viitor, România riscă să nu respecte obiectivele fiscale stabilite în Recomandarea Consiliului European în baza căreia procedura de deficit excesiv a fost menținută în suspensie. De asemenea, bugetele anuale ale României au fost constant în contradicție cu normele fiscale naționale și nu au fost bazate pe strategii bugetare pe termen mediu.
Citeste si:
source: tradingeconomics.com
4. România nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung
Rata medie a dobânzii pe termen lung în România în anul fiscal încheiat în aprilie 2022 a fost de 4,7%, în condițiile în care valoarea de referință este de 2,6%. În aprilie 2022, rata dobânzii pe termen lung a ajuns la 6,6%.
Or criteriul prevede că, în cursul unei perioade de un an înaintea examinării, un stat membru a avut o rată a dobânzii nominală medie pe termen lung care nu poate depăși cu mai mult de 2% pe aceea a cel mult trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilității prețurilor. Ratele dobânzilor sunt calculate pe baza obligațiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile, ținând seama de diferențele dintre definițiile naționale.
Citeste si:
În 2016, România a avut cele mai mari șanse să treacă la euro
La fel ca anul acesta, și în iunie 2020, România nu îndeplinea niciunul dintre cele 4 criterii pentru a trece la euro. În 2018 îndeplineam un criteriu, cel legat de finanțele publice, iar în 2016, trei criterii - stabilitatea preţurilor, finanţele publice solide şi rata dobânzilor pe termen lung.
La ora actuală, programul de convergență oficial al Guvernului României pentru 2022-2025 prevede că ”România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro”, dar și că ” revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina”. În document nu se precizează nicio dată la care România ar putea trece la euro.
Când și-a asumat Guvernul că România nu va trece la euro prea curând
În 2018, când a fost înființată și o Comisie națională pentru trecerea la euro, partidul de guvernămînt (PSD) își asuma ca țintă anul 2024. Ulterior, în primăvara lui 2019, Guvernul a recunoscut oficial că România nu poate trece la euro în 2024. Un nou calendar privind trecerea la euro ar putea fi adoptat după aplicarea PNRR.
Citeste si:
Citește și: Teoretic, românii vor să treacă la euro. Ce s-a întâmplat în Slovacia după ce țara a adoptat euro?
Cel mai recent Eurobarometru arată că 75% dintre români sunt pentru trecerea de la euro - cel mai mare procent din cele 7 țări UE care nu au adoptat încă moneda europeană. De asemenea, 63% susțin că aceasta va avea consecințe pozitive. Pe de altă parte, 51% cred că prețurile vor crește dacă România va trece la euro.
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
