Puci al armatei din turcia, esuat
In noaptea de 15 spre 16 iulie, o factiune a armatei se ridica, preia controlul unor avioane de vanatoare si elicoptere si seamana panica pe strazile Ankarei si Istanbulului. Pucisti vizeaza Parlamentul si palatul prezidential. Ei taie alimentarea cu curent electric a bazei de la Incirlik, unde sunt depozitate focoase nucleare americane.
Erdogan, aflat in vacanta la Marmaris (vest), ii indeamna pe turci sa se opuna unei ”tentative de lovitura de stat” si sa iasa in strada. El se intoarce preciptat la Istanbul, unde il primeste o multime impozanta. El denunta ”o tradare” a militarilor pucisti, pe care-i acuza ca au legaturi cu predicatorul islamist Fethullah Gülen, instalat in Statele Unite, care respinge acuzatiile.
Dimineata, sustinatorii lui Erdogan, iau cu asalt strazile pentru a-si exprima sustinerea. Erdogan cere Washingtonului sa-l extradeze pe Gülen. Puciul esuat s-a soldat cu aproape 240 de morti.
Epurari si stare de urgenta in Turcia
Pe 16 si 17 iulie, sute de generali, judecatori si procurori sunt arestati in intreaga Turcie, din cauza presupusei lor sustineri a tentativei de rastrunare militara a puterii. Apoi epurarile se extind la politie, invatamant si presa. La 20 iulie, Erdogan instaureaza starea de urgenta, apreciind ca ”alte tari ar putea sa fie implicate”.
Epurari de o amploare fara precedent vizeaza initial presupusi sustinatori ai lui Fethullah Gülen, dupa care se extinde la miscarea pro-kurda si la presa critica. De atunci, peste 50.000 de persoane au fost arestate, iar 100.000 destituite sau suspendate din functii.
Sursa foto: Agerpres
Turcia, ofensiva terestra in Siria
La 9 august, Turcia si Rusia incep un proces de reconciliere, dupa o criza provocata de distrugerea de catre aviatia turca a unui avion militar rus la frontiera siriano-turca, la sfarsitul lui 2015. Doua saptamani mai tarziu Turcia lanseaza o ofensiva terestra in nordul Siriei, impotriva Statului Islamic, dar si impotriva unor militii kurde, pe care le considera o prelungire a separatistilor din cadrul Partidului Muncitorilor dn Kurdistan (PKK).
Turcia si Rusia se implica, impreuna cu Iranul, in cautarea unui armistitiu in Siria, in pofida faptului ca Ankara sustine opozitia siriana, iar Moscova si Teheranul il sustin pe presedintele sirian Bashar al-Assad.
Sursa foto: serkan senturk/Shutterstock.com
Tensiuni intre Turcia is UE
In martie 2017, mai multe tari europene, inclusiv Germania si Olanda, anuleaza mitinguri sau le interzic unor ministri turci sa faca pe teritoriul lor campanie in favoarea taberei ”da” in referendumul din aprilie din Turcia, menit sa-i spoteasca puterile presedintelui Erdogan.
Erdogan catolgheaza aceste decizii drept ”practici naziste”. Subiectele de tensiune s-au multiplicat, de atunci, intre Berlin si Ankara, insa si cu alte capitale europene.
Sursa foto: Botond Horvath /Shutterstock
Victoria lui Erdogan, contestata
Pe 16 aprilie, presedintele Erdogan obtine o victorie la limita in referendumul cu privire la reformarea Constitutiei care-i consolideaza in mod considerabil puterile. Tabara ”nu” obtine o victorie in primele cele mai importante trei orase din tara - Istanbul, Ankara si Izmir.
Opozitia contesta imediat rezultatul, denuntand ”manipulari” in cursul scrutinului. Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), Consiliul Europei (CoE) si Uniunea Europeana (UE) suspecteaza nereguli.
La 9 iulie, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP, opozitie) Kemal Kiliçdaroglu isi incheie cu o adunare la care participa cateva sute de mii de oameni, la Istanbul, ”Marsul pentru dreptate”, in care a plecat de la Ankara, pe 15 iunie, in semn de protest fata de incarcerarea unui ales din formatiunea sa.
El condamna puciul esuat si critica epurarile operate in cadrul starii de urgenta, pe care le denunta drept o ”lovitura de stat civila”. ”Am marsaluit pentru ca noi ne opunem regimului unui singur om”, a spus el.
Sursa foto: thomas koch / Shutterstock.com
Sursa foto: Tinxi / Shutterstock
