Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a anulat intervenţia prevăzută în faţa Congresului SUA din cauza unui eveniment "de ultim moment", a anunţat liderul majorităţii democrate din Senatul american, Chuck Schumer, relatează AFP, conform Agerpres.
"Zelenski nu poate ajunge la briefingul nostru la 15:00, a intervenit ceva în ultimul moment", a declarat presei alesul american. Preşedintele ucrainean urma să se adreseze virtual Congresului american, sperând să obţină deblocarea unui nou pachet de ajutor foarte dezbătut, dar crucial pentru ţara sa aflată în război.
Washingtonul este cel mai important furnizor de ajutor militar pentru Kiev, după ce a acordat zeci de miliarde de dolari de la invazia rusă, în februarie 2022. Dar promisiunea preşedintelui democrat Joe Biden de a continua să sprijine financiar Ucraina se află în pericol, un scenariu catastrofal pentru Kiev, a cărui contraofensivă, dezamăgitoare, nu a adus recuperările teritoriale sperate.
Congresul american, care a aprobat până acum importante pachete de ajutor militar, umanitar şi macroeconomic pentru Kiev, este format din două camere. În Camera Reprezentanţilor, dominată de conservatori, aleşi de dreapta cer încetarea imediată a ajutorului pentru Kiev, în timp ce în Senat, cu majoritate democrată, opoziţia republicană este mai degrabă în favoarea susţinerii Ucrainei.
Citeste si:
Ce voia să le spună Zelenski membrilor Congresului americani
Deşi nimeni o recunoaşte public la Kiev, contraofensiva ucraineană pare că s-a blocat total odată cu venirea iernii, în timp ce Rusia a preluat iniţiativa pe front şi strânge cercul în jurul redutei ucrainene de la Avdiivka şi la Kupiansk, scrie Agerpres.
La şase luni de la declanşarea contraofensivei ucrainene ce urmărea mai ales atingerea Mării Azov şi tăierea accesului trupelor ruse către teritoriul ocupat din sudul Ucrainei, cotidianul Washington Post a publicat o analiză a acestei operaţiuni, ale cărei concluzii sunt negative pentru planurile preşedintelui Zelenski.
Lipsa rezultatelor a creat fricţiuni, de o parte între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, şi de cealaltă parte între Kiev şi Washington, care aveau fiecare altă viziune asupra abordării contraofensivei, în timp ce Occidentul nu a reuşit să satisfacă cererile Kievului cu privire la livrarea de arme şi muniţii.
Citeste si:
Statele Unite au fost implicate profund în planificarea contraofensivei, iar ofiţeri americani şi britanici au simulat opt scenarii majore ale desfăşurării acesteia. Însă oficialii americani şi ucraineni au fost uneori în dezacord cu privire la strategia, tactica şi calendarul operaţiunii, dezvăluie Washington Post.
Pentagonul a dorit lansarea contraofensivei în aprilie, pentru a împiedica Rusia să-şi continue consolidarea liniilor defensive. Însă generalii ucraineni au ezitat, insistând că au nevoie de mai multe arme şi de o mai bună instruire a trupelor, astfel că ofensiva a fost în cele din urmă lansată în iunie.
De asemenea, ofiţerii americani erau încrezători că un atac frontal masiv al trupelor mecanizate pe o singură axă, în direcţia oraşului Melitopol, va străpunge decisiv liniile ruseşti. Armata ucraineană a recurs la un atac mecanizat masiv, dar pe trei axe, pe cea sugerată de SUA, plus alte două către oraşele Berdiansk şi Bahmut, sperând că va forţa astfel armata rusă să-şi disperseze forţele. Însă după patru zile de ofensivă a trupelor mecanizate, câmpul de luptă era presărat cu echipamente militare ucrainene distruse, inclusiv blindate americane Bradley, tancuri germane Leopard şi vehicule pentru deminare, iar numărul mare de soldaţi ucraineni morţi şi răniţi a prăbuşit moralul trupelor.
Citeste si:
În faţa acestei situaţii, pentru a opri pierderile umane şi a nu pierde întregul echipament occidental - circa 60% din armamentul greu ucrainean angajat în contraofensivă fusese deja distrus sau avariat -, generalul Zalujnîi a schimbat tactica şi a ordonat atacuri ale infanteriei în grupuri mici, de circa 10 soldaţi, idee neagreată de Pentagon.
În faţa plângerilor Kievului, care a acuzat SUA pentru lipsa rachetelor cu rază lungă de acţiune şi a avioanelor care să ofere acoperire aeriană trupelor, Washingtonul i-a furnizat în septembrie muniţii cu fragmentaţie, dar era deja prea târziu. Planul iniţial, acela ca trupele ucrainene să ajungă la Marea Azov în 60 până la 90 de zile, nu a fost atins. Trupele ucrainene au avansat doar circa 20 de kilometri prin câmpurile de mine şi au eliberat o suprafaţă de numai aproximativ 200 de kilometri pătraţi, iar acum se văd din nou în defensivă în unele sectoare ale frontului.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
