Vladimir Vîrzob are doar 16 ani, iar până la această vârstă are deja o realizare importantă, un brevet de baterie nucleară, compactă, capabilă să funcționeze singură și să alimenteze un cartier de case minimum 50 de ani.
Am stat de vorbă cu tânărul care își dorește ca invenția lui să fie dezvoltată în România, despre planurile lui și despre ce ar avea nevoie ca ideea lui să treacă de la concept la realitate.
Vladimir ne spune că ideea creării bateriei nucleare KN-9 a luat naștere din pasiunea lui pentru știință, în special pentru domeniul nuclear, și din dorința de a rezolva o problemă arzătoare cu care se confruntă omenirea în prezent: scumpirea energiei.
„M-am gândit să îmbin pasiunea mea pentru știință cu dorința de a crea ceva util, ceva care să ajute oamenii din ziua de azi. Ne aflăm într-un context în care prețurile pentru energie au crescut semnificativ și reprezintă o problemă presantă pentru mulți oameni, iar conceptul meu tratează această problema”, a explicat, pentru wall-street.ro, Vladimir Vîrzob.
Citeste si:
Potrivit lui Vladimir, bateria nucleară sau generator nuclear există încă din secolul trecut și a fost folosit de sovietici pentru stațiile de cercetare și meteorologice din zonele foarte izolate, însă acestea erau de dimensiuni foarte mari, erau generatoare de câteva tone.
„Eu au am preluat o serie de noțiuni care existau și am reușit să le combin sub forma unui ansamblu tehnologic de dimensiuni foarte reduse, care să se plieze pe necesitățile societății în care trăim”, ne-a mai spus Vladimir.
Cu alte cuvinte, a reușit să vină cu o variantă mult îmbunătățită de baterie nucleară, folosind un concept pe care l-a creat apelând la o perspectivă personală, reușind să compacteze tehnologia și să chiar să o îmbunătățească.
„Am proiectat bateria strict din punct de vedere teoretic și, pe lângă partea tehnologică pe care am dezvoltat-o, am creat și o serie de programe-coduri pe care le folosesc pentru a testa noțiunile propuse și, astfel, să reușesc să fac niște simulări în care am introdus parametrii legați de baterie”, ne-a mai explicat tânărul de doar 16 ani.
Citeste si:
Acesta ne mai explică și faptul că dimensiunea bateriei poate fi ajustată în funcție de nevoi. Deși conceptul lui a fost promovat ca fiind destinat necesarului unui cartier rezidențial, bateria având dimensiuni foarte mici, conceptul poate fi scalat în funcție de necesar, bateria fiind, în teorie, pretabilă și pentru consumul industrial.
Aspectul ce trebuie subliniat, însă, este acela că brevetul lui Vladimir are la bază tehnologii care există și care sunt deja puse în practică, ceea ce înseamnă că modelul lui teoretic devine plauzibil pentru a fi translatat într-un prototip funcțional, în realitate, nu să rămână doar pe hârtie.
Invenția a fost premiată la Salonul Internațional de Inventică EUROINVENT de la Iași, primind distincția de excelență în 2023.
Citeste si:
„Nu prea îmi place comparația cu o doză de suc. Îi ia mult din credibilitate unui concept serios.”
Cea mai mică dimensiune a bateriei nucleare KN-9 gândite de Vladimir a fost asociată încă de la început cu dimensiunile unei doze de suc, comparație pe care tânărul nu o găsește foarte potrivită.
„Nu prea îmi place comparația cu doza de suc, pentru că îi ia mult din credibilitate unui concept foarte serios, care ar trebui tratat cu mai multă seriozitate”, a punctat tânărul.
Totodată, acesta a făcut precizarea că modelul de baterie nucleară capabilă să producă 12 Megawați ar asigura, după simulările lui Vladimir, necesarul unui cartier rezidențial, pentru un minimum 50 de ani, iar perioada maximă variază în funcție de consum necesar care trebuie acoperit.
Dincolo de avantajele dimensiunilor reduse și a capacității impresionante de a genera energie, un alt avantaj este acela că bateria poate funcționa singură. În afara unor controale de rutină, bateria nu are nevoie de un management special.
Citeste si:
„Există deja puse în aplicare reactoare care se numesc «self-breeding», reactoare care își furnizează singure combustibil nuclear. La fel și bateria nucleară optimizează și folosește toate resursele energetice pe care le are. În primul rând, eu am încercat să minimizez toate pierderile energetice, să le aduc cât mai aproape de zero și, astfel, reușesc să cresc foarte mult autonomia bateriei”, ne-a detaliat Vladimir.
A primit oferte pentru brevetul lui, dar vrea să dezvolte chiar el tehnologia
Tânărul care încă este în clasa a X-a, în cadrul Colegiului Național Traian din Drobeta-Turnu Severin, a stârnit interesul cu brevetul lui din partea investitorilor și unor instituții, dar din afara țării, iar Vladimir vrea să dezvolte tehnologia în România.
„Am primit oferte pentru brevet, dar am ales să rămân unicul deținător și să încerc să dezvolt chiar eu primul prototip. Îmi doresc mult să pot dezvolta tehnologia aici, la noi în țară”, ne-a mai spus tânărul inventator.
Citeste si:
Din păcate, încă nu găsește în țară toată susținerea de care ar avea nevoie, atât din partea experților, investitorilor sau a autorităților.
„În primul rând, am nevoie de infrastructura tehnologică necesară pentru a începe dezvoltarea unui prototip. Am nevoie și de specialiști, de experimentaliști care să mă ajute să găsesc soluțiile tehnologice cele mai bune pentru a transforma modelul teoretic în unul practic”, ne-a mai explicat Vladimir.
Întrebat dacă ar ceda ofertelor din afara țării, fie că este vorba de investitori privați sau instituționali, Vladimir ne-a explicat că se teme ca tehnologia să nu fie însușită de alte entități și naționalități ca fiind a lor.
„Nu știu cum funcționează sistemele din alte țări. Nu aș vrea ca un stat să dezvolte tehnologia și să o monopolizeze, să o folosească doar pentru propriul beneficiu. Îmi doresc o democratizare a bateriei nucleare gândite de mine și să beneficieze de ea întreaga omenire, nu doar o națiune sau companie anume”, a subliniat Vladimir Vîrzob.
Citeste si:
Deși își dorește foarte mult ca autoritățile din România, dar și investitorii locali să-l ajute cu dezvoltarea infrastructurii necesare cu care să construiască primul prototip funcțional, Vladimir nu exclude nici varianta de a accepta o ofertă din afara țării.
„Este o tehnologie care ar trebui să aducă un beneficiu omenirii. Energie curată, sustenabilă și mult mai ieftină. Pe viitor, dacă nu voi primi susținerea de care am nevoie în România, voi lua în calcul și oferte din afară, dar, deocamdată, îmi doresc ca tehnologia să fie dezvoltată în țara mea”, a punctat tânărul inventator.
Deocamdată se bucură de sprijinul părinților în ceea ce privește luarea deciziilor, care-l susțin în demersul său de a dezvolta tehnologia și de a nu ceda tentației de a accepta o ofertă lucrativă din punct de vedere financiar.
Vladimir nu exclude nici varianta de a lua legătura cu antreprenori mari, inclusiv cu Elon Musk, dar nu pare că-i surâde atât de mult ideea deocamdată.
Dacă nu reușește ca om de știință, ar vrea să devină medic
(Sursa foto: Vladimir Vîrzob)
Deocamdată, Vladimir pare să primească susținere și să capteze interes, fiind invitat de ceva timp să se alăture Fundației Dan Voiculescu, organizație care a anunțat, recent, înscrierea tânărului din Drobeta-Turnu Severin în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, este invitat la diverse evenimente dedicate domeniului nuclear, să participe inclusiv ca speaker, și speră că visul lui de a dezvolta bateria nucleară să devină realitate.
Are însă și un plan de rezervă, acela de a deveni medic. Deși pare un traseu diferit, pentru Vladimir contează elemente comune care leagă domeniul tehnic de cel al medicinei.
„Ambele țin de știință și ambele pot ajuta oamenii. Este ceea ce-mi doresc să fac. Să ajut oameni. Pentru mine este același lucru. Nu aș lucra cu mașinăriile tehnologice, dar aș lucra la cea mai complexă mașinărie care există: corpul uman”, ne-a mărturisit el amuzat.
Deocamdată spune că va face tot ce îi stă în putință să dezvolte bateria nucleară gândită de el. Între timp, lucrează deja și la o soluție de curățare echipamentelor și mediilor expuse radiațiilor, un produs deja testat și care va crește siguranța personalului care lucrează atât în centralele nucleare, cât și în minele din care sunt extrase materiale radioactive.
În 2020, Vladimir Vîrzob a primit medalia de aur la un salon de invenții, pentru acest moderator nuclear folosit în decontaminarea suprafețelor radioactive.
Din păcate, din ce înțelegem din discuția cu el, are nevoie de mult mai mult sprijin atât din partea mediului academic, a specialiștilor care să-l ajute pe partea de dezvoltare a soluțiilor tehnologice, dar și de infrastructura tehnologică din România, infrastructură pe care ar putea să o găsească în afara țării.
Deocamdată încă așteaptă să găsească sprijinul de care are nevoie la noi în țară, dar viitorul ar putea deschide alte oportunități, deoarece, cum subliniază chiar Vladimir, este o tehnologie de care omenirea trebuie să beneficieze.
Sursa foto: Vladimir Vîrzob
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
