Fondul suveran de investitii pe care actualul guvern intentioneaza sa il creeze ar putea face primele investitii in 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, si poate fi alimentat cu cateva miliarde de euro doar din vanzarea unor pachete minioritare de actiuni la companiile cu capital de stat, fara ca statul sa cedeze controlul acestora, a declarat, pentru News.ro, presedintele consiliului de administratie al Bursei de Valori Bucuresti (BVB), Lucian Anghel, in marja conferintei internationale Euromoney, organizata la Viena. Principalul avantaj al fondului este faptul ca poate fi folosit pentru a finanta proiecte fara a afecta deficitul bugetar.

Programul de guvernare al actualului guvern prevede, ca principala masura pentru stimularea investitiilor publice, crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI), alcatuit, in principal, din companiile de stat profitabile, a carui valoare va depasi 10 miliarde euro la orizontul anului 2020. "Fondul ar putea sa atinga cel putin doua obiective. Primul obiectiv, daca ne uitam la modelul polonez, care este cel mai apropiat de ceea ce am putea noi sa implementam, este ca investitiile pe care le realizeaza acest fond sa nu intre in deficitul bugetar, nu este considerat de Eurostat cheltuiala publica. Al doilea obiectiv este ca, la fiecare euro investit de stat, si sectorul privat sa vina cu cel putin un euro. Efectul de multiplicare poate sa fie chiar de patru ori, adica statul sa puna 1 leu, iar privatul sa adauge 4 lei", a spus Anghel, pentru News.ro.

In acest fel, efectul real in economie ar fi unul major si ar depasi cu mult efectul care se realizeaza in mod obisnuit prin cheltuieli publice, considera presedintele consiliului de administratie al bursei. Pentru ca banii investiti din fond sa nu intre la categoria investitiilor publice si sa afecteze deficitul bugetar, este nevoie de plasamente minoritare din partea acestui vehicul suveran. "Investitia fondului suveran intr-un proiect nu trebuie sa depaseasca 49%. Adica 51% trebuie adus de catre fonduri de investitii, institutii financiare internationale - precum BERD, BEI, IFC -, fonduri de pensii sau orice alti investitori", a explicat Anghel.

In plus, fondul ar putea imbunatati si intermedierea financiara, aflata la un nivel scazut in Romania. In cazul Poloniei, guvernul lucreaza cu un fond suveran de investitii si cu o banca de investitii, iar resursele fondului suveran vin din listari de pachete minoritare ale companiilor de stat si din dividendele platite de companiile de stat, in principal. "In principiu, Romania are mare nevoie de un fond de dezvoltare, care sa investeasca pe termen lung in dezvoltarea economica a tarii. Acest fond, prin investitiile pe care le realizeaza, va creste produsul intern brut, valoarea adaugata, va crea noi locuri de munca si, implicit, va creste bunastarea romanilor pe termen lung, pe baza unui proces investitional", a afirmat Anghel.

Totusi, el a avertizat ca succesul sau esecul ideii depinde de calitatea investitiilor pe care le va realiza. "Vor fi esentiale investitiile facute, si nu numai legat de ce investeste fondul, ci si de ce reuseste sa realizeze impreuna cu mediul privat. (...) Institutiile financiare internationale se vor alatura investitiilor acestui fond in proiecte care au ratiune economica, care au un randament la un nivel corespunzator", a mentionat Anghel.

Citeste si:
Lucian Anghel: Romania a ratat startul capitalismului cu 10 ani
Povestea unui tren pierdut:...

Economistul avertizeaza ca guvernul trebuie sa aiba in vedere toate detaliile la constiuirea fondului pentru a evita un esec. "Detaliile constituirii acestui fond sunt esentiale. Detaliile vor face diferenta intre un succes pe termen lung si un esec. Cred in acest fond, cred ca este util pentru Romania un astfel de fond de care discutam deja de patru-cinci ani si nu cred ca trebuie sa mai asteptam cinci ani", a spus Anghel.

Seful Bursei a explicat care sunt termenele realiste in constituirea fondului suveran romanesc. "Din momentul in care fondul se constituie, in Polonia a durat 18 luni pana la prima investitie. Adica prima investitie s-ar putea face cand Romania implineste 100 de ani de la Marea Unire, in 2018, daca luam acum decizia. Putem crea un fond pentru urmatorii o suta de ani, care sa dezvolte economia romaneasca", a mentionat Lucian Anghel.

Seful consiliului de administratie al BVB considera ca, pentru reusita ideii, este nevoie de folosirea pietei de capital. "Statul ar putea face rost de cateva miliarde de euro prin vanzarea de pachete minoritare ale companiilor listate, mentinandu-si controlul prin detineri de cel putin 51%. Spre exemplu, la o companie la care statul are 70%, poate sa vanda 19%, astfel incat sa ramana cu 51%, iar banii obtinuti se pot duce in acest fond", a argumentat Lucian Anghel.

O alta sursa de bani pentru stat este listarea altor companii atractive pentru investitori. "De exemplu, Hidroelectrica, dar si alte companii. In plus, la companiile la care statul are detineri minoritare, pachetele pot fi vandute", a mai spus Anghel.

Citeste si:
Tanase, BVB: Sper ca promovarea bursei sa deschida ochii managerilor
Tanase, BVB: Sper ca...

Potrivit programului de guvernare, fondul va folosi veniturile din dividende ale acestor companii, dar va strange fonduri si din emisiuni de obligatiuni sau din vanzarea de active neperformante precum case de odihna si hoteluri apartinand "unor companii al caror obiect de activitate este cu totul altul", fara a da detalii. "Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri in domenii prioritare pentru statul roman, care sa se sustina economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau impreuna cu alte fonduri de investitii sau investitori privati", arata documentul.

Fondul ar trebui sa aiba ca efect "aparitia a numeroase fabrici in agricultura si industrie, dar si la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Santierul Naval Constanta, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel incat acestea sa-si poata extinde activitatea sau, dupa caz, sa achizitioneze noi capacitati: flota de avioane, de nave, de garnituri de tren", mentioneaza autorii programului de guvernare.

Cele mai mari investitii ale FSDI in urmatorii patru ani ar urma sa se realizeze in sanatate, sector in care PSD promite constructia unui spital republican si a opt spitale regionale. "Valoarea totala finantata din FSDI este estimata la 3,5 miliarde euro", mai arata documentul. Alte 3 miliarde de euro vor fi folosite pentru constructia de autostrazi si cai ferate rapide care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene pana in 2020.

Guvernul promite si dezvoltarea industriei de armament din fonduri de la FSDI, "prin extinderea capacitatilor fabricilor existente", fara a da detalii. Ministrul Finantelor, Viorel Stefan, a admis in 4 ianuarie, in cadrul audierii in comisiile parlamentare, ca fondul national de investitii de 10 miliarde euro va trebui validat de pietele financiare pentru a nu deveni un esec.

Citeste si:
Ministerul Educatiei Nationale pierde un miliard de lei la rectificare
Ministerul Educatiei...

Sursa foto: Shutterstock/isak55

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Piete de capital »



Citeste si
Anghel, increzator ca BVB va fi promovata de MSCI in cel mult 4 ani